Comuna Moldova-Sulița, Suceava

47°41′36″N 25°14′29″E (Comuna Moldova-Sulița, Suceava) / 47.69333°N 25.24139°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Moldova-Sulița
—  comună  —
Vedere din Benia
Vedere din Benia
Stemă
Stemă
Map
Moldova-Sulița (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°41′36″N 25°14′29″E ({{PAGENAME}}) / 47.69333°N 25.24139°E

Țară România
Județ Suceava


ReședințăMoldova-Sulița
ComponențăMoldova-Sulița, Benia

Guvernare
 - primar al comunei Moldova-Sulița[*]Petru Jecalo[*][1][2] (PNL, )

Suprafață
 - Total98 km²
Altitudine977 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.671 locuitori
 - Densitate18,85 loc./km²

Fus orarUTC+2

Prezență online

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Moldova-Sulița este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Benia și Moldova-Sulița (reședința).

Geografia[modificare | modificare sursă]

Comuna Moldova-Sulița este situată în N-V Județului Suceava, la poalele Obcinilor Bucovinei, pe râul Moldova. Acest râu izvorăște chiar de pe teritoriul comunei, de sub Muntele Plai.

Vecinii comunei Moldova-Sulița sunt comunele Breaza, Moldovița, Izvoarele Sucevei și Cârlibaba.

Comuna Moldova-Sulița se află la 45 km de orașul Câmpulung Moldovenesc, înspre granița cu Ucraina, pe DJ 175.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Moldova-Sulița

     Români (51,29%)

     Ucraineni (35,97%)

     Romi (2,69%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (10,05%)




Componența confesională a comunei Moldova-Sulița

     Ortodocși (88,81%)

     Alte religii (1,08%)

     Necunoscută (10,11%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Moldova-Sulița se ridică la 1.671 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.865 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (51,29%), cu minorități de ucraineni (35,97%) și romi (2,69%), iar pentru 10,05% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,81%), iar pentru 10,11% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Moldova-Sulița este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Petru Jecalo[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat3       
Partidul Mișcarea Populară1       

Recensământul din 1930[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a comunei Moldova-Sulița

     Români (19,04%)

     Germani (2,9%)

     Evrei (4,99%)

     Ruteni (52,4%)

     Ruși (1,09%)

     Huțuli (17,14%)

     Cehi\Slovaci (0,09%)

     Altă etnie (2,35%)


Componența confesională a comunei Moldova-Sulița

     Ortodocși (90,3%)

     Romano-catolici (0,73%)

     Mozaici (4,99%)

     Evanghelici\Luterani (2,27%)

     Greco-catolici (1,63%)

     Altă religie (0,08%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Moldova-Sulița se ridica la 1.103 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (52,4%), cu o minoritate de germani (2,9%), una de evrei (4,99%), una de ruși (1,09%), una de huțuli (17,14%), una de români (19,04%) și una de cehi\ slovaci (0,09% persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (90,3%), dar existau și romano-catolici (0,73%), mozaici (4,99%), evanghelici\luterani (2,27%), greco-catolici (1,63%) și religie nedeclarată (0,08%).

Educația[modificare | modificare sursă]

În comună există 2 grădinițe, o școală cu clasele I-VIII și 3 școli cu clasele I-IV, în satul Benia și respectiv cătunele Cruhla și Hrobi. Sunt înscriși în anul școlar 2008/2009 un număr de 212 elevi, de a căror educație se vor ocupa 17 cadre didactice

În cadrul Școlii Moldova Sulița funcționează un cerc de încondeiat ouă în culorile specifice zonei, respectiv roșu, verde, albastru și galben și un centru de interculturalitate în cadrul căruia se organizează sesiuni de comunicare, ședințe cu reprezentanții părinților și ai comunității locale, un cerc de dansuri populare și unul de limbi străine.

Școala Moldova Sulița[modificare | modificare sursă]

Cele mai vechi acte ale școlii sunt din anul 1920. Are o structură tipică școlilor pentru comunități mici. Asigură educația pentru 198 de elevi și 56 preșcolari prin munca a 17 cadre didactice. Are un laborator de informatică dotat cu 10 calculatoare conectate la Internet.

Limba de predare este limba română, dar pentru minoritatea huțulă există și două grupe cu predare în ucraineană (care a fost impusă de statul român în locul limbii huțule pentru care nu există cadre didactice - a se vedea https://sites.google.com/site/hutzul/ Arhivat în , la Wayback Machine. pentru această problemă).

Școala are un cerc de încodeiat ouăle, un centru de interculturalitate, un cerc de dansuri populare cu o formație de dansuri românească (cu specific bucovinean, desigur) și o formație de dansuri huțulă.

Este remarcabil faptul că direcția școlii este asigurată de o fiică a satului, Maria Diaconescu, revenită în comunitate din anul 2006.

Economia[modificare | modificare sursă]

Economia comunei Moldova-Sulița se bazează pe agricultură de subzistență, exploatarea lemnului, zootehnie și turism.

Exploatarea lemnului s-a făcut exagerat în ultimele decenii, pădurile ocupând cca. 38% din suprafața teritoriului comunei și fiind aproape în întregime particulare (retrocedate). Această exploatare comercială (și distructivă) se apropie de sfârșit, eforturile de refacere a pădurilor și de dezvoltare a exploatării durabile și ecologice urmând a da roade într-un termen relativ îndepărtat. Se dezvoltă în schimb tot mai mult zootehnia, prin creșterea vacilor pentru lapte și a tăurașilor pentru carne, dar și turismul.

Turismul[modificare | modificare sursă]

Turismul în comuna Moldova-Sulița este în dezvoltare.

Un punct turistic foarte important este Herghelia Lucina, unde se află și pensiunea cu același nume. La aceasta se adaugă și trei rezervații naturale: Răchitișul Mare (cu strugurele ursului), Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei, prin care se ajunge la Herghelia Lucina de cai huțuli.

Ca avantaje turistice sunt de menționat tradițiile locale de Paști, de Crăciun, de Rusalii ș.a.m.d., tradiții bucovinene străvechi, la care se adaugă pitorescul tradițiilor huțule. Deși huțulii sunt sub 8% din populație, relațiile într-adevăr frățești dintre români și huțuli din comuna Moldova-Sulița s-au manifestat și în sprijinirea tradițiilor huțule, în care se implică adesea și majoritatea românească. Formația de dansuri populare este un exemplu în această privință, alături de grupele școlare organizate pentru comunitatea huțulă și altele asemenea.

Arta încondeierii ouălelor este alt punct de atracție turistică, ea fiind dezvoltată în comuna Moldova-Sulița la cel mai înalt nivel.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]