Județul Bistrița-Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Județul Bistrița Năsăud)
Bistrița-Năsăud
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Bistrița-Năsăud (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°08′20″N 24°30′01″E ({{PAGENAME}}) / 47.1389°N 24.5003°E

Țară România
RegiuneNord-Vest

Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăBistrița
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud[*]Emil Radu Moldovan  Modificați la Wikidata (PSD, 2012)
 - PrefectStelian Nechita Dolha

Suprafață
 - Total5,355 km²

Populație (2021)
 - Total295,988 locuitori
 - Densitate55,27 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic0263
Indicativ autovehiculeBN
Locul după populație35

Prezență online
http://www.portalbn.ro/
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Bistrița-Năsăud indicat
Harta României cu județul Bistrița-Năsăud indicat
Harta României cu județul Bistrița-Năsăud indicat

Bistrița-Năsăud (în maghiară Beszterce-Naszód megye, în germană Kreis Bistritz-Nassod) este un județ în Transilvania, România. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (cumulând raioanele Bistrița și Năsăud). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Năsăud (interbelic), respectiv din Comitatul Bistrița-Năsăud (antebelic). Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Bistrița. Județul este împărțit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu (Bistrița), 3 orașe (Năsăud, Beclean, Sângeorz-Băi) și 59 de comune cu 232 de sate. Se învecinează cu județele Cluj, la vest, Maramureș, la nord, Suceava, la est și Mureș la sud.

Date istorice[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 2002, județul avea 311 657 locuitori.



Componența etnică a județtului Bistrița-Năsăud

     Români (90,25%)

     Maghiari (5,88%)

     Romi (3,57%)

     Germani (0,21%)

     Altă etnie (0,07%)

Bistrița-Năsăud - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia



Heraldică[modificare | modificare sursă]

Stema județului Bistrița-Năsăud

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Stema județului Bistrița-Năsăud se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află acvila romană, ținând în ciocul roșu o cruce de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (Virtus Romana Rediviva); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată, în culoare naturală, lupoaica cu Romulus și Remus. În cartierul trei, pe fond roșu, este conturat un scut cu bordură de aur, cu marginile neregulate, al cărui câmp este, de asemenea, roșu; în interiorul acestuia se află capul de bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum popular, ținând în mâna dreaptă o suliță, iar în cea stângă, un scut cu ornament floral.

Acvila, lupoaica capitolină și deviza evocă originea latină a poporului roman. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudală între domnii Moldovei și aceste ținuturi.

Turism[modificare | modificare sursă]

Bistrița-Năsăud este al nouălea județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna din Județul Suceava. Principalele atracții turistice sunt:

Monumente de arhitectură


Lăcașe de cult

Biserica grănicerească (greco-catolică) din Năsăud


Muzee și expoziții

Peșteri

Lacuri:

Rezervații naturale

Valea și cheile Bistriței, pornesc din munții Călimani, de la altitudinea de 1.562m și se întind pe 65 km. Valea Repedea formează o rezervație vegetală complexă și se întinde pe 7 km, printre formațiunile vulcanice ale munților Călimani.

Parcul dendrologic Arcalia (la 17 km vest de Bistrița, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16ha și adăpostește peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).

Stațiuni

  • Sângeorz-Băi (la 56 km de Bistrița) - stațiune balneo-climaterică amplasată într-o zonă depresionară (465m) între munții Rodnei, Suhard și Bârgăului, pe valea râului Someșul Mare. Izvoarele minerale de la Sângeorz-Băi au fost atestate documentar înca din 1770.
  • Colibița (830m altitudine) la 18 km de Prundu Bârgăului.
  • Piatra Fântânele (1.100m, în pasul Tihuța, aici se poate practica schiul).
  • Valea Vinului la 8 km de Rodna.
  • Băile Figa, la 2 km de Beclean.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Județul Bistrița-Năsăud este administrat de un consiliu județean format din 30 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Emil Radu Moldovan de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[2]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat14              
Partidul Național Liberal12              
Partidul Mișcarea Populară4              
2012
2016
Harta politică a județului Bistrița Năsăud

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 62 unități administrativ-teritoriale: 1 municipiu, 3 orașe și 58 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Bistrița-Năsăud.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

municipiu reședință de județ75.076
oraș10.628
oraș9.587
oraș9.679

Comune

comună3.815
comună3.047
comună2.772
comună1.856
comună2.330
comună3.086
comună1.866
comună1.505
comună1.286
comună1.524
comună3.357
comună4.282
comună2.730
comună7.669
comună2.201
comună2.274
comună3.264
comună4.541
comună5.678
comună2.510
comună4.250
comună3.086
comună7.089
comună2.563
comună1.086
comună1.286
comună1.390
comună1.821
comună2.383
comună2.447
comună5.075
comună3.037
comună2.371
comună3.351
comună1.407
comună5.633
comună3.163
comună4.269
comună5.777
comună1.672
comună1.228
comună2.738
comună1.011
comună3.123
comună1.459
comună5.329
comună5.798
comună5.722
comună3.113
comună3.208
comună1.949
comună3.527
comună3.228
comună2.827
comună3.756
comună2.262
comună2.652
comună3.576

Note

  1. ^ Ioan Chintăuan: "Complexul muzeal Bistrița-Năsăud. Secția de Istorie Naturală. Ghid". Edit. Supergraph, 2003, Cluj-Napoca
  2. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Arii protejate din Bistrița-Năsăud, Ioan Chintăuan, Viorel Ștefan, Ioana Marquier, Gheorghe Coldea, Ed. Supergraph, Cluj-Napoca, 2004

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Bistrița-Năsăud, Tiberiu Morariu, Iuliu Buta, A. Maier, Ed. Acad. Republicii Socialiste România, 1972
  • Bistrița-Năsăud: monografie, Virgil Anca, Editura Sport-Turism, 1979
  • Bistrița-Năsăud, locuri și oameni, Ioan Chintăuan, Mircea Prahase, Editura Supergraph, 2004

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bistrița-Năsăud

Etnografie

Economia

Imagini

Hărți

Vezi și[modificare | modificare sursă]