Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Năsăud
germană: Nussdorf, Nussendorf, Nassendorf, maghiară: Naszód
—  Oraș  —
Năsăud
Năsăud
Stemă
Stemă
Năsăud is located in România
Năsăud
Năsăud
Năsăud (România)
Localizarea orașului pe harta României
Năsăud is located in Județul Bistrița-Năsăud
Năsăud
Năsăud
Năsăud (Județul Bistrița-Năsăud)
Localizarea orașului pe harta județului Bistrița-Năsăud
Coordonate: Coordonate: 47°17′6″N 24°24′36″E / 47.28500°N 24.41000°E / 47.28500; 24.4100047°17′6″N 24°24′36″E / 47.28500°N 24.41000°E / 47.28500; 24.41000

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Bistrita-Nasaud county CoA.png Bistrița-Năsăud

SIRUTA 32544

Reședință Năsăud[*]
Componență Năsăud[*], Liviu Rebreanu, Lușca

Guvernare
 - Primar Nicolae-Mircea Romocea[*][3][4] (PSD, 2012)

Suprafață
 - Total 43,25 km²
Altitudine 330 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 9587 locuitori
 - Densitate 246 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 10.582 locuitori

Localități înfrățite
 - Kavadarci Macedonia

Site web: http://www.primarianasaud.ro/

Poziția localității Năsăud
Poziția localității Năsăud

Năsăud (în dialectul săsesc Nassndref, Nassendraf, Nosndref, Nâssendorf, Nâessndorf, în germană: Nussdorf, Nussendorf, Nassendorf, maghiară: Naszód) este un oraș în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, format din localitățile componente Liviu Rebreanu, Lușca și Năsăud (reședința).

Năsăudul are o populație de 9.587 de locuitori (conform recensământului din 2011), cu aproape o mie mai puțin decât la precedentul recensământ din 2002, an când au fost consemnați 10.582 locuitori.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Năsăud în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Cunoscut ca reședință pentru Districtul Grăniceresc Năsăud sau Al doilea Regiment Românesc (în maghiară Oláh) de Infanterie Grănicerească nr. 17, înființat în anul 1762. O bună parte dintre soldații regimentului năsăudean a luptat la Austerlitz sau la podul de la Arcole (Areda Venetiei) împotriva armatei franceze conduse de Napoleon Bonaparte. Prin vitejia lor, aceștia și-au câștigat un cunoscut renume în acea vreme, acela de "cătanele negre".

În martie 1849, Năsăudul a fost ars în întregime de insurgenții maghiari, rămânînd doar câteva clădiri aparținând instituțiilor publice. Căpitanul Silvestru Tomi (1821-1878) din regimentul grăniceresc, originar din Mocod, ne informează și asupra faptului că s-a dat foc Institutului de educație, ridicat în 1784 ca școală pentru copiii grănicerilor. Nu a ars decât acoperișul. În noiembrie1850, perioadă premergătoare desființării regimentului, Năsăudul a fost vizitat de Generalul de Brigadă Ritter von Laiml care în tinerețe a făcut școală în această instituție și văzând nenorocirea a luat măsuri imediate pentru refacerea acoperișului.[5]

După primul război mondial (1914-1918), orașul făcea parte din plasa Năsăud, din județul Năsăud (interbelic), o unitate administrativă din Regatul României, succesoare a comitatului Bistrița-Năsăud din Imperiul Austro-Ungar, cu reședința în orașul Bistrița.

Renumitul scriitor interbelic Liviu Rebreanu, originar din Târlișua, sat aparținând Țării Năsăudului, în romanul „Ion”, înfățișează viața Năsăudului și a localităților înconjurătoare, precum vechiul Prislop (astăzi cartierul năsăudean "Liviu Rebreanu"), loc unde a locuit o perioadă din viața lui.

Orașul are o veche tradiție în învățământ, fiind printre puținele localități în care existau școli confesionale gimnaziale (greco-catolice) cu predare în limba română (actualul Colegiu Național "George Coșbuc" și Școala Gimnazială "Mihai Eminescu", fost Liceu Pedagogic sau Școala Normală ori Preparandia), precum și acele „școli triviale”.

În orașul Năsăud trăiesc și descendenți ai familiilor de boieri si domnitori ai Moldovei. Descendenți din familia Joldea poartă astăzi numele de Șoldea, Șioldea și Sălvan sau Salvan, prin alianță.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1850 erau 1359 de locuitori dintre care 1236 erau români, 87 germani (sași) și 30 maghiari (1233 greco-catolici, 100 romano-catolici și 25 evanghelici-luterani. În 1900 erau 3142 de locuitori, dintre care 2367 erau români, 565 maghiari și 197 germani (2290 greco-catolici, 463 mozaici, 152 romano-catolici, 127 reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși).

Conform datelor recensământului din 1930 în unitățile administrative ale României, orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83 de germani, 420 evrei, 31 țigani (2.618 greco-catolici, 425 mozaici, 250 ortodocși, 105 romano-catolici, 62 reformați-calvini, 48 evanghelici-luterani, 1 unitarian)



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Năsăud (recensământ 2011)

     Români (87.67%)

     Romi (4.83%)

     Maghiari (0.63%)

     Necunoscută (6.66%)

     Altă etnie (0.19%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Năsăud (recensământ 2011)

     Ortodocși (80.26%)

     Penticostali (5.39%)

     Greco-catolici (2.01%)

     Baptiști (2.69%)

     Necunoscută (7.01%)

     Altă religie (2.61%)

Din datele recensământului efectuat în 2011, populația orașului Năsăud se ridică la 9.587 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.582 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (8.405 adică 87,67%), cu o minoritate de romi (464 adică 4,84%) și cu una de maghiari (61 adică 0,63%). Pentru 6,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,26%), dar există și minorități de penticostali (5,39%), baptiști (2,69%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Năsăud - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Statuia „Lupa Capitolina"
  • Muzeul Memorial ˝Liviu Rebreanu˝, din vechiul cartier năsăudean Prislop, astăzi "Liviu Rebreanu".
  • Casa Memorială ˝George Coșbuc˝, din satul Hordou (astăzi Coșbuc), aflat pe drumul național ce leagă județul Bistrița-Năsăud de județul Maramureș.
  • Statuia "Lupa Capitolina", simbol al latinității poporului român, donată de dr. Traian Gheorghe Dascăl și soția sa Nadia.
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Soclul, de forma pătrată, este surmontat de un piedestal paralelipipedic, având în partea superioară o cornișă dreaptă. În continuarea piedestalului se află o coloană care are pe latura frontală un ornament în relief, reprezentând o coroană de lauri. Realizat din blocuri de granit, monumentul este înalt de 2,50 m. Pe frontispiciul piedestalului se găsește inscripția: "Eroilor morți în războiul cel mare, făcându-și datoria".

Personalități[modificare | modificare sursă]

Alexandru Bohățiel, pictură de epocă
  • Alexandru Bohățiel - conducătorul districtului autonom al Năsăudului
  • Ioan Para (1744-1809) - vicar foraneu greco-catolic al Rodnei (ulterior al Năsăudului), una din figurile de seamă ale intelectualității române transilvănene din secolul al XVIII-lea, coautor al petiției "Supplex Libellus Valachorum"
  • Iacob Mureșianu (1812-1887) - profesor și publicist
Biserica „Sfântul Nicolae” din Năsăud, construită în 1884, fostă greco–catolică, în care a slujit, până la trecerea la cele veșnice, vicarul Grigore Moisil.
  • Florian Porcius (1816-1906) - profesor, botanist
  • Grigore Moisil (vicar) (1814-1891) - vicarul greco-catolic al Năsăudului, unul dintre fondatorii Gimnaziului superior confesional grăniceresc, astăzi Colegiul Național "George Coșbuc"
Bustul lui Vasile Nașcu (monument istoric)
  • Silvestru Tomi (1821-1878), originar din Mocod, sublocotenent, ulterior căpitan în Reg.2 grăniceresc din Năsăud, a înființat împreună cu vicarul Ioan Marian "Biblioteca Mariană" (1859) a Școlii superioare din Năsăud (informații despre Silvestru Tomi)
  • Leonida Pop - general de infanterie al armatei imperiale austriece, consilier al împăratului Francisc Iosif I
  • Grigore Silași (1836-1897) - protopop greco-catolic, lingvist, profesor universitar la Universitatea din Cluj, membru de onoare al Academiei Române
  • Simeon Florea Marian (1847-1907) - folclorist și etnograf
  • Veronica Micle (1850-1889) - poetă
  • Ion Pop-Reteganul (1853-1905) - etnolog, publicist
  • Iuliu Moisil (1859-1947) - profesor, om de cultură
  • George Coșbuc (1866-1918) - poet, scriitor, gazetar
  • Iulian Marțian (1867-1937) - militar de carieră, om de cultură
  • Virgil Șotropa (1867-1954) - profesor filolog, publicist, membru de onoare al Academiei Române
  • Miron Cristea (1868-1939) - primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
  • Iuliu Prodan (1875-1959) - botanist
  • Constantin Moisil (1876-1952) - numismat
  • Nicolae Bălan (1882-1955) - mitropolit ortodox al Ardealului
  • Nicolae Drăganu (1884-1939) - filolog, lingvist si istoric literar
  • Liviu Rebreanu (1885-1944) - romancier și publicist, membru al Academiei Române
  • Iuliu Hossu (1885-1970) - episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, cardinal
  • Emil Isac (1886-1954) - poet, dramaturg si gazetar
  • Traian Ionașcu (1897-1981) - jurist
  • Leon Silviu Daniello (1898-1970) - profesor universitar (medic ftiziolog) la Cluj
  • Gherasim Domide - protopop greco-catolic, memorandist
  • Tiberiu Morar (1905-1982) - profesor universitar de geografie la Universitatea din Cluj, membru al Academiei Române
  • Sever Pop (1901-1961) - lingvist, profesor universitar al Universității Catolice din Louvain (Leuven), Belgia
  • Alexandru Husar (1920-2009) - profesor, cercetător, filolog,
  • Dumitru Protase (n. 1926) - profesor, istoric, membru de onoare al Academiei Române
  • Ovidiu Nimigean (n. 1962) poet, eseist și publicist român

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Iuliu Moisil, Căpitanul Silvestru Tomi în "Arhiva someșană" nr.23, Năsăud, ianuarie-martie 1938, pp.519-520
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Năsăud