Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Năsăud
germană Nussdorf, Nussendorf, Nassendorf, maghiară Naszód
—  Oraș  —
Năsăud
Năsăud
Stemă
Stemă
Năsăud se află în România
Năsăud
Năsăud
Năsăud (România)
Localizarea orașului pe harta României
Năsăud se află în Județul Bistrița-Năsăud
Năsăud
Năsăud
Năsăud (Județul Bistrița-Năsăud)
Localizarea orașului pe harta județului Bistrița-Năsăud
Coordonate: Coordonate: 47°17′6″N 24°24′36″E / 47.28500°N 24.41000°E / 47.28500; 24.4100047°17′6″N 24°24′36″E / 47.28500°N 24.41000°E / 47.28500; 24.41000

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Bistrita-Nasaud.svg Bistrița-Năsăud

SIRUTA32544

ReședințăNăsăud[*]
ComponențăNăsăud[*], Liviu Rebreanu, Lușca

Guvernare
 - PrimarNicolae-Mircea Romocea[*][3][4] (PSD, )

Altitudine330 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 9587 locuitori
 - Densitate246 loc./km²
 - Recensământul anterior, 200210.582 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal425200

Localități înfrățite
 - KavadarciMacedonia

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Năsăud
Poziția localității Năsăud

Năsăud (în dialectul săsesc Nassndref, Nassendraf, Nosndref, Nâssendorf, Nâessndorf, în germană Nussdorf, Nussendorf, Nassendorf, maghiară Naszód) este un oraș în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, format din localitățile componente Liviu Rebreanu, Lușca și Năsăud (reședința).

Năsăudul are o populație de 9.587 de locuitori (conform recensământului din 2011), cu aproape o mie mai puțin decât la precedentul recensământ din 2002, an când au fost consemnați 10.582 locuitori.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Năsăud în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Cunoscut ca reședință pentru Districtul Grăniceresc Năsăud sau Al doilea Regiment Românesc (în maghiară Oláh, în germană Wallach) de Infanterie Grănicerească nr. 17, înființat în anul 1762. O bună parte dintre soldații regimentului năsăudean a luptat la Austerlitz și la podul de la Arcole (Areda Venetiei) împotriva armatei franceze conduse de generalul Napoleon Bonaparte. Prin vitejia lor, aceștia și-au câștigat un cunoscut renume în acea vreme, acela de "cătanele negre".

În martie 1849, Năsăudul a fost ars aproape în întregime de insurgenții revoluționari maghiari, rămânând în picioare doar câteva clădiri aparținând instituțiilor publice. Căpitanul Silvestru Tomi (1821-1878) din regimentul grăniceresc, originar din Mocod, ne informează și asupra faptului că s-a dat foc Institutului de educație, ridicat în 1784 ca școală pentru copiii grănicerilor. Nu a ars decât acoperișul. În noiembrie1850, perioadă premergătoare desființării regimentului, Năsăudul a fost vizitat de Generalul de Brigadă Ritter von Laiml care, în tinerețe, și-a făcut școală militară în această instituție, și văzând nenorocirea întâmplată a luat măsuri imediate pentru refacerea acoperișului edificiului afectat.[5]

După primul război mondial (1914-1918), orașul făcea parte din plasa Năsăud, din județul Năsăud (interbelic), o unitate administrativă din Regatul României, succesoare a comitatului Bistrița-Năsăud din Imperiul Austro-Ungar, cu reședința în orașul Bistrița.

Renumitul scriitor interbelic Liviu Rebreanu, originar din Târlișua, sat aparținând Țării Năsăudului, în romanul „Ion”, înfățișează viața Năsăudului și a localităților înconjurătoare, precum satul Vărarea (astăzi, satul Nepos) sau vechiul Prislop (astăzi cartierul năsăudean "Liviu Rebreanu"), loc unde a locuit o perioadă din viața lui.

Orașul are o veche tradiție în învățământ, fiind printre puținele localități în care existau școli confesionale gimnaziale (greco-catolice) cu predare în limba română (actualul Colegiu Național „George Coșbuc” și Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, fostul Liceu Pedagogic sau Școala Normală ori Preparandia), precum și acele „școli triviale”.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1850 erau 1359 de locuitori dintre care 1236 erau români, 87 germani (sași) și 30 maghiari (1233 greco-catolici, 100 romano-catolici și 25 evanghelici-luterani. În 1900 erau 3142 de locuitori, dintre care 2367 erau români, 565 maghiari și 197 germani (2290 greco-catolici, 463 mozaici, 152 romano-catolici, 127 reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși).

Conform datelor recensământului din 1930 în unitățile administrative ale României, orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83 de germani, 420 evrei, 31 țigani (2.618 greco-catolici, 425 mozaici, 250 ortodocși, 105 romano-catolici, 62 reformați-calvini, 48 evanghelici-luterani, 1 unitarian). A fost orașul cu cea mai mare pondere confesională catolică (greco-catolică) din România în rândul populației.



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Năsăud (recensământ 2011)

     Români (87,67%)

     Romi (4,83%)

     Maghiari (0,63%)

     Necunoscută (6,66%)

     Altă etnie (0,19%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Năsăud (recensământ 2011)

     Ortodocși (80,26%)

     Penticostali (5,39%)

     Greco-catolici (2,01%)

     Baptiști (2,69%)

     Necunoscută (7,01%)

     Altă religie (2,61%)

Din datele recensământului efectuat în 2011, populația orașului Năsăud se ridică la 9.587 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.582 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (8.405 adică 87,67%), cu o minoritate de romi (464 adică 4,84%) și cu una de maghiari (61 adică 0,63%). Pentru 6,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor, astăzi, sunt ortodocși (80,26%), precum există și minorități confesionale de penticostali (5,39%), baptiști (2,69%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,02% din populație, nu este cunoscută apartenența religioasă.[6]

Năsăud - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Năsăud este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Nicolae-Mircea Romocea[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Partidul Național Liberal6        
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților3        

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Statuia „Lupa Capitolina
  • Muzeul memorial „Liviu Rebreanu, din vechiul cartier năsăudean Prislop, astăzi "Liviu Rebreanu".
  • Casa memorială „George Coșbuc, din satul Hordou (astăzi Coșbuc), aflat pe drumul național ce leagă județul Bistrița-Năsăud de județul Maramureș.
  • Statuia „Lupa Capitolina”, simbol al latinității poporului român, donată de dr. Traian Gheorghe Dascăl și soția sa Nadia.
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Soclul, de forma pătrată, este surmontat de un piedestal paralelipipedic, având în partea superioară o cornișă dreaptă. În continuarea piedestalului se află o coloană care are pe latura frontală un ornament în relief, reprezentând o coroană de lauri. Realizat din blocuri de granit, monumentul este înalt de 2,50 m. Pe frontispiciul piedestalului se găsește inscripția: "Eroilor morți în războiul cel mare, făcându-și datoria".

Personalități[modificare | modificare sursă]

Printre cele mai cunoscute persoane al căror nume este legat de orașul Năsăud se pot enumera:

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Iuliu Moisil, Căpitanul Silvestru Tomi în "Arhiva someșană" nr.23, Năsăud, ianuarie-martie 1938, pp.519-520
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Năsăud