Năsăud

germană Nussdorf, Nussendorf, Nassendorf, maghiară Naszód

— oraș —

Stemă

Năsăud

Năsăud (România)

Localizarea orașului pe harta României

Năsăud

Năsăud (Județul Bistrița-Năsăud)

Localizarea orașului pe harta județului Bistrița-Năsăud

Coordonate: 47°17′6″N 24°24′36″E / 47.28500°N 24.41000°E

Reședință

Năsăud[*]

Componență

Năsăud[*], Liviu Rebreanu, Lușca

Guvernare

- Primar

Dorin-Nicolae Vlașin[*]^[3] ( PNL, octombrie 2020)

Suprafață

- Total

43,25 km²

Altitudine

330 m.d.m.

Populație (2011)^[1]^[2]

- Total

▼ 9587 locuitori

- Densitate

246 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

425200

Localități înfrățite

- Kavadarci

Macedonia de Nord

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Poziția localității Năsăud

Năsăud (în dialectul săsesc Nassndref, Nassendraf, Nosndref, Nâssendorf, Nâessndorf, în germană Nussdorf, Nussendorf, Nassendorf, maghiară Naszód) este un oraș în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, format din localitățile componente Liviu Rebreanu, Lușca și Năsăud (reședința).

Năsăudul are o populație de 9.587 de locuitori (conform recensământului din 2011), cu aproape o mie mai puțin decât la precedentul recensământ din 2002, an când au fost consemnați 10.582 locuitori.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Năsăud în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Cunoscut ca reședință pentru Districtul Grăniceresc Năsăud, iar mai înainte ca sediu al celui de Al doilea Regiment Românesc (în maghiară Oláh, în germană Wallach) de Infanterie Grănicerească nr. 17, înființat în anul 1762. O bună parte dintre soldații regimentului năsăudean a luptat la Austerlitz și la podul de la Arcole (Areda Venetiei) împotriva armatei franceze conduse de generalul Napoleon Bonaparte. Prin vitejia lor, aceștia și-au câștigat un cunoscut renume în acea vreme, acela de "cătanele negre".

În martie 1849 Năsăudul a fost ars aproape în întregime de insurgenții revoluționari maghiari, mai precis de soldații din regimentele de graniță secuiești, rămânând în picioare doar câteva clădiri aparținând instituțiilor publice. Conform căpitanului Silvestru Tomi (1821-1878) din regimentul grăniceresc, originar din Mocod, s-a dat foc institutului de educație ridicat în 1784 ca școală pentru copiii grănicerilor. Nu a ars decât acoperișul. În noiembrie 1850, perioadă premergătoare desființării regimentului, Năsăudul a fost vizitat de Generalul de Brigadă Ritter von Laiml care, în tinerețe, și-a făcut școala militară în vechiul Institut Militar de aici. Văzând nenorocirea întâmplată, a luat măsuri imediate pentru refacerea acoperișului edificiului afectat.^[4]

În data de 19 octombrie 1884 episcopul român unit de Gherla Ioan Sabo a sfințit Biserica Sfântul Nicolae, fiind considerat și ctitorul de drept al lăcașului de cult, cunoscut și ca „biserica grănicerilor”, sediul Vicariatului greco-catolic de Rodna.

După primul război mondial (1914-1918), orașul făcea parte din plasa Năsăud, din județul Năsăud (interbelic), o unitate administrativă din Regatul României, succesoare a comitatului Bistrița-Năsăud din Imperiul Austro-Ungar, cu reședința în orașul Bistrița.

Renumitul scriitor interbelic Liviu Rebreanu, originar din Târlișua, sat aparținând Țării Năsăudului, în romanul „Ion”, înfățișează viața Năsăudului și a localităților înconjurătoare, precum satul Vărarea (astăzi, satul Nepos) sau vechiul Prislop (astăzi cartierul năsăudean "Liviu Rebreanu"), loc unde a locuit o perioadă din viața lui.

Orașul are o veche tradiție în învățământ, fiind printre puținele localități în care existau școli confesionale gimnaziale (greco-catolice) cu predare în limba română (actualul Colegiu Național „George Coșbuc” și Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, fostul Liceu Pedagogic sau Școala Normală sau Preparandia), precum și acele „școli triviale”.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1850 erau 1359 de locuitori dintre care 1236 erau români, 87 germani (sași) și 30 maghiari (1233 greco-catolici, 100 romano-catolici și 25 evanghelici-luterani. În 1900 erau 3142 de locuitori, dintre care 2367 erau români, 565 maghiari și 197 germani (2290 greco-catolici, 463 mozaici, 152 romano-catolici, 127 reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși).

Conform datelor recensământului din 1930 orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori, dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83 de germani, 420 evrei, 31 țigani (2.618 greco-catolici, 425 mozaici, 250 ortodocși, 105 romano-catolici, 62 reformați-calvini, 48 evanghelici-luterani, 1 unitarian). A fost orașul cu cea mai mare pondere confesională catolică (greco-catolică) din România în rândul populației.

Componența etnică a orașului Năsăud (recensământ 2011)

Români (87,67%)

Romi (4,83%)

Maghiari (0,63%)

Necunoscută (6,66%)

Altă etnie (0,19%)

Componența confesională a orașului Năsăud (recensământ 2011)

Ortodocși (80,26%)

Penticostali (5,39%)

Greco-catolici (2,01%)

Baptiști (2,69%)

Necunoscută (7,01%)

Altă religie (2,61%)

Din datele recensământului efectuat în 2011, populația orașului Năsăud se ridică la 9.587 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.582 de locuitori.^[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (8.405 adică 87,67%), cu o minoritate de romi (464 adică 4,84%) și cu una de maghiari (61 adică 0,63%). Pentru 6,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.^[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor, astăzi, sunt ortodocși (80,26%), alături de penticostali (5,39%), baptiști (2,69%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,02% din populație nu este cunoscută apartenența religioasă.^[5]

Năsăud - evoluția demografică

Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Năsăud este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Dorin-Nicolae Vlașin[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Alianța PNL-USR-PLUS	10
	Alianța pentru Năsăud	6
	Partidul Mișcarea Populară	1

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Muzeul Grăniceresc Năsăudean. Deschis în 1931, funcționează într-o clădire declarată monument istoric (Șvardia - fosta reședință a „Regimentului 2 grăniceresc”).

Statuia „Lupa Capitolina”

Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu”, din vechiul cartier năsăudean Prislop, astăzi "Liviu Rebreanu".
Muzeul Memorial „George Coșbuc”, din satul Hordou (astăzi Coșbuc), aflat pe drumul național ce leagă județul Bistrița-Năsăud de județul Maramureș.
Statuia „Lupa Capitolina”, simbol al latinității poporului român, donată de dr. Traian Gheorghe Dascăl și soția sa Nadia.
Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Soclul, de forma pătrată, este surmontat de un piedestal paralelipipedic, având în partea superioară o cornișă dreaptă. În continuarea piedestalului se află o coloană care are pe latura frontală un ornament în relief, reprezentând o coroană de lauri. Realizat din blocuri de granit, monumentul este înalt de 2,50 m. Pe frontispiciul piedestalului se găsește inscripția: "Eroilor morți în războiul cel mare, făcându-și datoria".
Biserica romano-catolică din Năsăud
Biserica Sfântul Nicolae din Năsăud

Personalități[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Lista personalităților din Năsăud.

Printre cele mai cunoscute persoane al căror nume este legat de orașul Năsăud se pot enumera:

Alexandru Bohățiel, conducătorul districtului autonom al Năsăudului în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
Ștefan Buzilă, vicar foraneu, protopop unit (greco-catolic) al Năsăudului;
Ioan Cherteș (1911-1992), episcop unit de Cluj-Gherla (greco-catolic), deținut politic;
George Coșbuc (1866-1918) poet, scriitor, gazetar;
Miron Cristea (1868-1939), primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române;
Nicolae Bălan (1882-1955) mitropolit ortodox al Ardealului, originar din Blăjenii de Sus ai Bistriței
Leon Silviu Daniello (1898-1970), profesor universitar (medic ftiziolog);
Vasile Dîncu, senator, ministru, originar din Runcu Salvei
Gherasim Domide, protopop unit (greco-catolic) al Bistriței, memorandist;
Nicolae Drăganu (1884-1939), filolog, lingvist și istoric literar, primar al Clujului;
Vasile Fabian-Bob (1795-1836), pedagog;
Grigore Găzdac profesor, director al Liceului "George Coșbuc";
Iuliu Hossu (1885-1970) cardinal, episcop unit (greco-catolic) de Cluj-Gherla, deținut politic și religios;
Alexandru Husar (1920-2009), profesor, cercetător, filolog;
Traian Ionașcu (1897-1981), jurist;
Emil Isac (1886-1954) poet, dramaturg și gazetar;
Simeon Florea Marian (1847-1907) folclorist si etnograf;
Iulian Marțian (1867-1937) militar, om de cultură;
Ioan Marian vicar foraneu, protopop unit (greco-catolic) al Năsăudului;
Veronica Micle (1850-1889), poetă;
Constantin Moisil (1876-1952), numismat;
Grigore Moisil (vicar) (1814-1881), vicar foraneu, protopop unit (greco-catolic) al Năsăudului, fost paroh unit în Tiha Bârgăului, unul dintre fondatorii Gimnaziului superior grăniceresc greco-catolic, astăzi Colegiul Național „George Coșbuc”;
Andrei Băbuțan (2005-) profesor, om de cultură;
Tiberiu Morar (1905-1982) academician, profesor universitar de geografie la Universitatea din Cluj, membru al Academiei Române;
Iacob Mureșianu (1812-1887) profesor si publicist;
Ovidiu Nimigean (n. 1962) poet, eseist și publicist;
Moise Panga (n.1804, Racovița - d. 1866, Orlat) - învățător și pedagog, publicist;
Ioan Para (1744-1809) vicar foraneu, protopop unit (greco-catolic) al Năsăudului, una din figurile de seamă ale intelectualității române transilvănene din secolul al XVIII-lea, coautor al petiției Supplex Libellus Valachorum;
Vasile Petri (1833-1905), profesor și pedagog
Leonida Pop (1831-1908), general și mareșal al armatei imperiale austriece, consilier al împăratului Francisc Iosif I;
Macedon Pop, prepozit capitular si canonic la Episcopia unită de Gherla, vicar foraneu, protopop unit (greco-catolic) al Năsăudului;
Sever Pop (1901-1961), lingvist, profesor universitar al Universității Catolice Louvain (Leuven), Belgia;
Simion Pop (1892-1983), vicar foraneu, protopop unit (greco-catolic) al Năsăudului până în 1948, anul interzicerii cultului greco-catolic în România, relegalizat in 1989.
Ion Pop-Reteganul (1853-1905), etnolog, publicist;
Florian Porcius (1816-1906), profesor, botanist;
Iuliu Prodan (1875-1959), profesor și botanist;
Nicolae Bretan (1887-1968) a fost un compozitor, bariton și regizor de operă român
Dumitru Protase (1926-2022), profesor, istoric, membru de onoare al Academiei Române;
Liviu Rebreanu (1885-1944), romancier și publicist, membru al Academiei Române, fost director al Teatrului Național din București;
Grigore Silași (1836-1897), protopop unit (greco-catolic), lingvist, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române;
Virgil Șotropa (1867-1954), profesor filolog, publicist, membru de onoare al Academiei Române;
Teodor Tanco (1925-2019) scriitor, jurist, dramaturg și istoric literar român;
Gavril Todica, astronom;
Silvestru Tomi (1821-1878), originar din Mocod, sublocotenent, ulterior căpitan în Regimentul 2 grăniceresc din Năsăud, a înființat împreună cu vicarul năsăudean Ioan Marian, în 1859, "Biblioteca Mariană" a Școlii superioare din Năsăud;^[7]
Dr. George Trifon Arhivat în 15 noiembrie 2018, la Wayback Machine. (1915-1987) medic și ctitor al Spitalului orășenesc din Năsăud.

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Primăria orașului Năsăud
Centrul orașului
Biserica parohială ortodoxă „Sfântul Ioan Botezătorul”
Casa de cultură „Liviu Rebreanu"
Biserica nouă greco-catolică
Biserica romano-catolică "Sf. Ioan Nepomuk", cel mai vechi lăcaș de cult din Năsăud, 1764
Biserica romano-catolică (nava spre altar)
Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon”
Ocolul silvic Someș-Țibleș din Năsăud
Clubul copiilor
Judecătoria
Centrul catehetic „Miron Cristea”
Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, vechea parohie ortodoxă din Năsăud
Bustul lui Avram Iancu
Jandarmeria (vechile arhive)
Școala Generală „Mihai Eminescu”, fostul Liceu Pedagogic, continuatorul Școlii Normale sau a Preparandiei (monument istoric)