Biserica de lemn din Gersa I

Arhanghelul Mihail (pictor: Toader Gherleanu, sf.sec.XVIII)

Vechea biserică de lemn greco-catolică din Gersa I se află în localitatea omonimă din județul Bistrița Năsăud și a fost construită în anul 1721. Biserica este dedicată Sf. Arhangheli Mihail și Gavril și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: BN-II-m-A-01659.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Conform inscripției, biserica a fost ridicată în anul 1721.^[1]

Trăsături[modificare | modificare sursă]

Planul bisericii este compus din pronaos cu cinci laturi, naosul dreptunghiular iar în continuarea acestuia se află altarul decroșat, compus din trei laturi ce se îmbină în unghiuri drepte. Ușa de intrare cu latura de sus semicirculară, aflată pe partea de sud a bisericii, are un frumos decor sculptat.

Acoperișul de șindrilă are deasupra pronaosului un turn cu baza pătrată. Turnul are o galerie cu o balustradă cu motive decorative tăiate în scândură. Galeria este deschisă prin câte două arcade înalte pe fiecare latură.

Coiful de o formă aparte se îngustează brusc înălțându-se pe câțiva metri sub formă de săgeată.

Ferestrele au fost lărgite, păstrându-se o fereastră veche la absida altarului.

Naosul are o boltă semicilindrică, întreg interiorul fiind vopsit după anii 1960. Se păstrează în stare de conservare slabă, icoanele impărătești și icoanele prăznicare de la iconostasul cu trei uși din sec. XVIII-lea ca și numeroase icoane pe sticlă. Icoanele prăznicare sunt atribuite pictorului Toader Gherleanu iar icoana Bunul Păstor este realizată de Vasilică din Cătina, care are o replică identică la Petriș, comuna Cetate, județul Bistrița Năsăud.

Note[modificare | modificare sursă]

^ Cristache-Panait 1975, 68. În acest articol biserica apare sub numele de Rebrișoara, comună de care satul Gersa I aparține. În acea perioadă Gersa I a fost probabil integrată Rebrișoarei.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Studii regionale

Cristache-Panait, Ioana și Scheletti, Ion (1975). „Monumentele de lemn din județul Bistrița-Năsăud în lumina istoriei”. Buletinul Monumentelor Istorice. 1975 (I).
Mândrescu, Gheorghe (1982). „Biserici de lemn din Țara Năsăudului și din Ținutul Bistriței”. Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. 1982: 159–192.
Porumb, Marius (1976). Zugravi și centre românești de pictură din Transilvania secolului al XVIII-lea. AMAC, XIX, p. 115, 122.
Chintăuan, Ioan, Bolog, Mihaela și Pop, Florica (2002). Biserici de lemn din Bistrița-Năsăud, ghid, Cluj Napoca: Supergraph. ISBN 973-99892-4-1.