Târgu Secuiesc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Târgu Secuiesc
Kézdivásárhely
—  Municipiu  —
Centrul istoric al municipiului Târgu Secuiesc
Centrul istoric al municipiului Târgu Secuiesc
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Târgu Secuiesc se află în România
Târgu Secuiesc
Târgu Secuiesc
Târgu Secuiesc (România)
Poziția geografică
Târgu Secuiesc se află în Județul Covasna
Târgu Secuiesc
Târgu Secuiesc
Târgu Secuiesc (Județul Covasna)
Localizarea satului pe harta județului Covasna
Coordonate: Coordonate: 46°0′0″N 26°8′0″E / 46.00000°N 26.13333°E / 46.00000; 26.1333346°0′0″N 26°8′0″E / 46.00000°N 26.13333°E / 46.00000; 26.13333

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețFlag of Kovászna County.png Covasna

SIRUTA63740
Atestare documentară1407

ReședințăTârgu Secuiesc[*]
ComponențăTârgu Secuiesc[*], Lunga

Guvernare
 - PrimarTiberiu Bokor[*][3][4] (UDMR, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 18082 locuitori
 - Recensământul anterior, 200220.488 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal525400

Localități înfrățite
 - KisvárdaUngaria
 - NagyatádUngaria
 - HatvanUngaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Târgu Secuiesc
Poziția localității Târgu Secuiesc

Târgu Secuiesc (maghiară Kézdivásárhely, germană Szekler Neumarkt) este un municipiu în județul Covasna, Transilvania, România, format din localitatea componentă Târgu Secuiesc (reședința), și din satul Lunga. Cu o populație de 18.082 de locuitori (2011), este al doilea cel mai mare centru urban al județului, după reședința Sfântu Gheorghe.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Târgu Secuiesc

     Români (6,99%)

     Maghiari (88,1%)

     Romi (1,51%)

     Necunoscută (3,25%)

     Altă etnie (0,12%)



Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Târgu Secuiesc

     Ortodocși (5,53%)

     Romano-catolici (69,26%)

     Reformați (20,14%)

     Necunoscută (3,28%)

     Altă religie (1,76%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Târgu Secuiesc se ridică la 18.491 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 20.488 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (88,11%). Principalele minorități sunt cele de români (6,99%) și romi (1,51%). Pentru 3,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (69,27%), dar există și minorități de reformați (20,14%) și ortodocși (5,54%). Pentru 3,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Târgu Secuiesc - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Municipiul Târgu Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Tiberiu Bokor[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România11           
Erdélyi Magyar Néppárt – Partidul Popular Maghiar din Transilvania5           
Alianța Electorală Târgu Secuiesc2           
Partidul Civic Maghiar – Magyar Polgári Párt1           

Istoric[modificare | modificare sursă]

Târgu Secuiesc a fost sediul garnizoanei celui de-al Doilea Regiment Secuiesc de Infanterie, în cadrul Graniței Militare Transilvănene.

Veche așezare, cu o istorie milenară, aceasta este locuită încă din timpul romanilor, așa cum atestă descoperirile arheologilor de acum mai bine de un veac și jumătate. Este vorba de un adevărat tezaur ce cuprinde pocale de aur, arme și urne funerare.

Distrusă de valurile de populații migratoare, pe ruinele vechilor construcții romane, ia naștere o nouă așezare. În epoca medievală localitatea era cunoscută sub numele de Asseculi Oppidum (orașul de lemn), nume care provenea de la materia primă folosită la construcția locuințelor. Mai târziu, era denumit Torjavasara (Târgul Turia), întărind astfel rolul important al târgului care se ține în localitate. Încă din anul 1472, regele maghiar Sigismund ridică localitatea la statutul de oraș regal, sub numele Thoryawasara și îi acordă dreptul de a ține târguri săptămânale. Orașul s-a format în apropiere de drumul ce leagă Brașovul de Moldova, prin Pasul Oituz. Între veacurile al XVI-lea - al XIX-lea, Târgu Secuiesc reprezintă unul dintre cele mai importante centre meșteșugărești și comerciale din Ținutul Secuiesc.

Denumirea de Târgu Secuiesc era folosit la mijlocul veacului al XVI-lea (Kyzdy Wasahel), așa cum reiese din documentele vremii și devine în scurt unul dintre cele mai importante centre urbane din Ardeal. Orașul s-a dezvoltat constant până în anul 1834, când este mistuit de un incendiu, în urma căruia au mai supraviețuit doar câteva edificii. Flăcările care au cuprins partea de est a Pieței s-au întins la toate casele din centrul orașului. Localitatea este reclădită și la finele veacului al XIX-lea deja funcționau aici mai multe fabrici și ateliere meșteșugărești.

În 16 iulie 1849, trupele rusești pornite împotriva maghiarilor și secuilor conduși de generalul Bem au distrus fabrica de pulbere și toate celelalte aparate de tunuri și muniție[7].

Primari[modificare | modificare sursă]

  • 2004-2008: Sándor Török (UDMR)
  • 2008-2012: Károly Rácz (PCM)
  • 2012-20..: Bokor Tibor (UDMR)

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Centrul istoric[modificare | modificare sursă]

Vedere din centrul istoric

Curțile orașului

Centrul de formă ovală, care a fost și piața orașului, are un stil unic în Europa: din el ies în forma razelor soarelui așa-numitele "udvarterek" (în traducere aproximativă "curți"), niște străduțe înfundate (în oraș există 72 asemenea "străduțe"). Acestea au luat ființă odată cu dezvoltarea orașului, când familiile de meșteșugari au început să construiască în grădinile din spatele clădirilor principale (care dădeau spre centru) alte case, cu acces ușor în piață. Pe ultimul teren construibil au fost ridicate case în așa fel încât să blocheze accesul din afara pieței. Accesul în centru se face prin patru străzi de la "colțul" pieței. Începând cu deceniul al optulea al secolului al XIX-lea, casele mici, de lemn, ale meșteșugarilor au fost înlocuite treptat de casele din piatră, etajate, ale negustorilor. Imaginea panoramică a orașului reflectă centrul mic, îngust, datorat aglomerării caselor.

Balcoanele din fier forjat au fost realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea, au ornat casele negustorilor, respectând stilul epocii.

Biserica Reformată-Calvină[modificare | modificare sursă]

Aspectul centrului istoric al orașului este definit de masiva Biserică Reformată-Calvină, una din cele mai mari biserici din Ardeal (cu o capacitate de 1.000 de locuri). A fost ridicată în stil baroc și neoclasic între 1770-1782, pe fundamentul unei bisericuțe de lemn de la începutul secolului al XVII-lea. A fost o biserică fortificată. În timpul marelui incendiu din 1834 s-au distrus turlele și structura acoperișului, fiind reconstruite în patru ani, iar turla de la intrarea vestică a fost ridicată în 1846. Pe această turlă este instalată antena postului de radio "Siculus". Prima orgă a bisericii a fost realizată în 1757 de un meșter necunoscut. Orga din imagine, cea de azi, datează din 1861, fiind opera vestitului constructor de orgi, Kolonics Istvân, stabilit în orașul nostru.

Primăria orașului[modificare | modificare sursă]

În colțul nord-vestic al centrului este așezată clădirea cu două etaje a Primăriei. A fost ridicată în 1907 pentru Casa de economii și ajutor. Destinația clădirii s-a schimbat de-a lungul timpului. În 1945 a devenit sediul Partidului Comunist. Până în decembrie 1989 în clădire se afla și Consiliul Popular. Astăzi este sediul administrației locale.

Muzeul Breslelor[modificare | modificare sursă]

Muzeul orașului Târgu-Secuiesc a fost inaugurat în primăvara anului 1972 în clădirea fostei primării. În sălile destinate meșteșugarilor tradiționali (olari, cizmari, pantofari, tăbăcari, cojocari, fierari, lăcătuși, turtari, pălărieri, croitori și tâmplari) pot fi văzute unelte, produse și instalații ale atelierelor acestor meșteșugari.

Pe lângă exponatele realizate din truda meșteșugarilor, se păstrează în fiecare sală documente scrise, steaguri, lăzi, table ale diferitelor bresle și asociații meșteșugărești.

Expoziția cu caracter istoric ilustrează dezvoltarea economico-socială a orașului. Documentele revoluției de la 1848-1849 au fost așezate într-o sală separată.

În sălile destinate artei plastice se organizează expoziții periodice din lucrările artiștilor invitați.

O notă distinctă a colecțiilor muzeale o constituie cele aproape două sute de păpuși, majoritatea îmbrăcate în port popular unguresc. Din punctul de vedere al răspândirii teritoriale sunt reprezentate aproape toate ținuturile din Ardeal, iar temporal acoperă aproximativ un secol, constituind o valoare etnografică inestimabilă.

Muzeul Breslelor funcționează ca unitate externă a Muzeului Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe [8]

Casa de Cultură Vigadó

Pe latura nord-vestică a centrului istoric se află Casa de Cultură “Vigadó”, construită în anii 1902-1904. Din planul central al fațadei clădirii impozante se evidențiează un rizalit, cu închidere de timpan, al cărui axă principală este împodobită cu stema orașului din anul 1902. Are o sală de teatru cu 400 de locuri și o sală de conferințe de 150 de locuri.

Biblioteca Weselényi Miklós

Prima bibliotecă a orașului Târgu Secuiesc, Biblioteca Kaszinó, a fost înființată pe 25 decembrie 1842. Cele două personalități fondatoare ale Bibliotecii Kaszinó au fost  Széchenyi István și Wesselényi Miklós. Astfel, în anul 1998 biblioteca și-a luat numele de Biblioteca Orășenească Báró Wesselényi Miklós.

Spre Kanta[modificare | modificare sursă]

Părăsind centrul istoric al orașului spre nord, prin strada Toamnei, ajungem în cartierul Kanta. În imobilul din capul străzii, în clădirea cu două etaje, ornată cu stema familiei Jancsó din Lunga, se aflau în secolul trecut poșta orașului și sediul Cercului civic de lectură. La parter a funcționat mult timp un restaurant, astăzi servește scopurilor comerciale.

Clădirea Liceului Teoretic Nagy Mózes

Liceul Teoretic din Kanta, ce poartă numele preotului Nagy Mózes și care este cea mai veche instituție de învățământ din județul Covasna, a fost fondată de către Nagy Mózes în anul 1680.  Oficial, în anul 1990, a fost inscripționat numele fondatorului  pe fațada școlii. Liceul teoretic, în prezent, este umplută de viață și muncă de către cca. 900 de elevi și profesori.

Biserica Romano-Catolică[modificare | modificare sursă]

Construcția barocă a bisericii catolice a fost începută în 1701 pe locul bisericii de lemn mutată din Estelnic. Piatra de temelie a fost depusă în 1722, construcția ei a durat peste șapte decenii. A fost sfințită în 1796 în onoarea Sfintei Treimi. De atunci a fost de mai multe ori deteriorată de cutremure, distrusă de incendii. A fost renovată integral în 1996. În cripta de sub sacristie se odihnesc rămășițele pământești ale dreptcredinciosului și fondatorului de școală Nagy Mózes.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Târgu Secuiesc
  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Baritiu, George (). Parti alese din istoria Transilvaniei pe doua sute de ani in urma. p. 559. 
  8. ^ Muzeul Național Secuiesc