Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău

46°06′57″N 26°37′12″E (Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău) / 46.11583°N 26.62000°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mănăstirea Cașin
—  comună  —
Manastirea Casin21.jpg
Mănăstirea Cașin se află în România
Mănăstirea Cașin
Mănăstirea Cașin
Mănăstirea Cașin (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°06′57″N 26°37′12″E ({{PAGENAME}}) / 46.11583°N 26.62000°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Bacau.svg Bacău

SIRUTA23449

ReședințăMănăstirea Cașin
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Mănăstirea Cașin[*]Adriana Enache[*][3] ( PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total243,27 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4730 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal607310

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Harta comunei Mănăstirea Cașin
Harta comunei Mănăstirea Cașin

Mănăstirea Cașin (în maghiară Kászonmonostor) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Lupești, Mănăstirea Cașin (reședința), Pârvulești și Scutaru.

Note[modificare | modificare sursă]

Comuna se află la extremitatea sud-vestică a județului, în zona montană de la limita cu județele Covasna și Vrancea, pe cursul superior al râului Cașin. Este deservită de șoseaua județeană DJ115, care o leagă spre nord de Cașin și Onești (unde se termină în DN11).[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Mănăstirea Cașin

     Români (96,99%)

     Necunoscută (2,66%)

     Altă etnie (0,33%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Mănăstirea Cașin

     Ortodocși (94,22%)

     Ortodocși de rit vechi (1,69%)

     Necunoscută (2,66%)

     Altă religie (1,41%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mănăstirea Cașin se ridică la 4.730 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.572 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97%). Pentru 2,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,23%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,69%). Pentru 2,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Mănăstirea Cașin este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Adriana Enache[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal9         
Partidul Social Democrat5         
Uniunea Salvați România1         

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Dezrobiți, Mănăstirea Cașin, Suseni și Lupeni, având în total 2509 locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 29 de elevi înființată în 1865, o fabrică de petrol și o biserică (fosta biserică a mănăstirii Cașin), cel mai mare proprietar de terenuri fiind statul român.[7] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3458 de locuitori în satele Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Cârjău, Pârvulești și Suseni.[8] Legea administrației din 1931 consemnează satele: Dezrobiții Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Lupeștii Cârjeu, Pârvulești și Suseni.[9]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat. Tot atunci, s-au desființat satele Ferăstrău și Haloș, comasate respectiv cu satele Mănăstirea Cașin și Pârvulești, iar satul Lupeștii Cârjeu a luat numele de Lupești.[10][11]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În comună se află fosta mănăstire Cașin, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1656–1657. Ansamblul cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1655–1657), ruinele casei domnești a lui Gheorghe Ștefan (secolul al XVII-lea), ruinele școlii domnești (secolul al XIX-lea), ruinele chiliilor și turnului-clopotniță (1657) și zidul de incintă (1657, refăcut în 1820–1830).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ Google Maps – Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Mănăstirea-Cașinul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 275–276. 
  8. ^ „Comuna Mănăstirea Cașin în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  9. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 32. . 
  10. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]