Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău
| Mănăstirea Cașin | |
| — comună — | |
 | |
  Mănăstirea Cașin Mănăstirea Cașin (România) | |
| Coordonate: 46°06′57″N 26°37′12″E / 46.11583°N 26.62000°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Bacău |
| SIRUTA | 23449 |
| Reședință | Mănăstirea Cașin |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Mănăstirea Cașin[*] | Adriana Enache[*][3] ( PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 243,27 km² |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 4730 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 607310 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
 | |
Modifică date / text  | |
Mănăstirea Cașin (în maghiară Kászonmonostor) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Lupești, Mănăstirea Cașin (reședința), Pârvulești și Scutaru.
Note[modificare | modificare sursă]
Comuna se află la extremitatea sud-vestică a județului, în zona montană de la limita cu județele Covasna și Vrancea, pe cursul superior al râului Cașin. Este deservită de șoseaua județeană DJ115, care o leagă spre nord de Cașin și Onești (unde se termină în DN11).[4]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Mănăstirea Cașin
Români (96,99%)
Necunoscută (2,66%)
Altă etnie (0,33%)
Componența confesională a comunei Mănăstirea Cașin
Ortodocși (94,22%)
Ortodocși de rit vechi (1,69%)
Necunoscută (2,66%)
Altă religie (1,41%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mănăstirea Cașin se ridică la 4.730 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.572 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97%). Pentru 2,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,23%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,69%). Pentru 2,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Mănăstirea Cașin este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Adriana Enache[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 9 | ||||||||||
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||||||
| Uniunea Salvați România | 1 | ||||||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Dezrobiți, Mănăstirea Cașin, Suseni și Lupeni, având în total 2509 locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 29 de elevi înființată în 1865, o fabrică de petrol și o biserică (fosta biserică a mănăstirii Cașin), cel mai mare proprietar de terenuri fiind statul român.[7] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3458 de locuitori în satele Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Cârjău, Pârvulești și Suseni.[8] Legea administrației din 1931 consemnează satele: Dezrobiții Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Lupeștii Cârjeu, Pârvulești și Suseni.[9]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat. Tot atunci, s-au desființat satele Ferăstrău și Haloș, comasate respectiv cu satele Mănăstirea Cașin și Pârvulești, iar satul Lupeștii Cârjeu a luat numele de Lupești.[10][11]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
În comună se află fosta mănăstire Cașin, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1656–1657. Ansamblul cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1655–1657), ruinele casei domnești a lui Gheorghe Ștefan (secolul al XVII-lea), ruinele școlii domnești (secolul al XIX-lea), ruinele chiliilor și turnului-clopotniță (1657) și zidul de incintă (1657, refăcut în 1820–1830).
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Mănăstirea-Cașinul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 275–276.
- ^ „Comuna Mănăstirea Cașin în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 32. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Mănăstirea Cașin din ținutul Bacăului la 1900[nefuncțională], 8 octombrie 2011, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina