Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău
| Mănăstirea Cașin | |
| — comună — | |
 | |
  Mănăstirea Cașin Mănăstirea Cașin (România) | |
| Coordonate: 46°06′57″N 26°37′12″E / 46.11583°N 26.62000°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Bacău |
| SIRUTA | 23449 |
| Reședință | Mănăstirea Cașin |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Mănăstirea Cașin[*] | George-Adrian Bucur[*][1] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 243,27 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.922 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 607310 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
 | |
Modifică date / text  | |
Mănăstirea Cașin (în maghiară Kászonmonostor) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Lupești, Mănăstirea Cașin (reședința), Pârvulești și Scutaru.[2]
Note
[modificare | modificare sursă]Comuna se află la extremitatea sud-vestică a județului, în zona montană de la limita cu județele Covasna și Vrancea, pe cursul superior al râului Cașin. Este deservită de șoseaua județeană DJ115, care o leagă spre nord de Cașin și Onești (unde se termină în DN11).[3]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Mănăstirea Cașin
Români (93,52%)
Alte etnii (0,22%)
Necunoscută (6,26%)
Componența confesională a comunei Mănăstirea Cașin
Ortodocși (92,42%)
Alte religii (1,22%)
Necunoscută (6,36%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mănăstirea Cașin se ridică la 4.922 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.730 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,52%), iar pentru 6,26% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,42%), iar pentru 6,36% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Mănăstirea Cașin este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, George-Adrian Bucur[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
| Partidul Național Liberal | 7 | |||||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Dezrobiți, Mănăstirea Cașin, Suseni și Lupeni, având în total 2509 locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 29 de elevi înființată în 1865, o fabrică de petrol și o biserică (fosta biserică a mănăstirii Cașin), cel mai mare proprietar de terenuri fiind statul român.[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3458 de locuitori în satele Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Cârjău, Pârvulești și Suseni.[9] Legea administrației din 1931 consemnează satele: Dezrobiții Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Lupeștii Cârjeu, Pârvulești și Suseni.[10]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat. Tot atunci, s-au desființat satele Ferăstrău și Haloș, comasate respectiv cu satele Mănăstirea Cașin și Pârvulești, iar satul Lupeștii Cârjeu a luat numele de Lupești.[11][12]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]În comună se află fosta mănăstire Cașin, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1656–1657. Ansamblul cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1655–1657), ruinele casei domnești a lui Gheorghe Ștefan (secolul al XVII-lea), ruinele școlii domnești (secolul al XIX-lea), ruinele chiliilor și turnului-clopotniță (1657) și zidul de incintă (1657, refăcut în 1820–1830).
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ Google Maps – Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Mănăstirea-Cașinul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 275–276.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Mănăstirea Cașin”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 44.
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 32. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Oituz - Ojdula (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
- Munții Vrancei (arie de protecție specială avifaunistică).
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Mănăstirea Cașin din ținutul Bacăului la 1900[nefuncțională], 8 octombrie 2011, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina