Mihai Racoviță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mihai Racoviță
Mihai racovita.gif
Mihai Racoviță
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (84 de ani) Modificați la Wikidata
Copii Constantin Racoviță
Ștefan Racoviță Modificați la Wikidata
Cetățenie Civil Ensign of the Principality of Moldavia (1834-1861).svg Moldova
Flag of Wallachia.svg Țara Românească Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Mihai Racoviță pe un timbru din Republica Moldova
MihaiRacovitaCoA.jpg

Mihai Ion Racoviță (d. iulie 1744) a fost domn în Moldova de trei ori: septembrie 1703 - 23 februarie 1705, 31 iulie 1707 - 28 octombrie 1709 și 5 ianuarie 1716 - octombrie 1726 și de două ori în Țara Românească: octombrie 1730 - 2 octombrie 1731 și septembrie 1741 - iulie 1744.

Familie[modificare | modificare sursă]

A fost boier din țară din sânge Cantacuzinesc. A fost căsătorit de două ori. Cu Safta Racoviță, fiica lui Constantin Cantemir și cu Ana Dediu Racoviță, fiica cămărașului Dediu Codreanu. A avut șapte copii: Constantin Racoviță Voda, Roxana Costachi-Negel, Ion Racoviță, Mihai Racoviță, Stefan Racoviță, Anastasia Ghika Voda (căsătorită cu Scarlat Ghica), Ecaterina Arapache-Vlasto.

Domnii[modificare | modificare sursă]

În țară a avut de luptat cu partidele boierești, iar în afară cu pretendenții de la Poartă. Banii mulți pe care îi reclamau aceste lupte l-au silit să mărească birurile existente și să introducă altele noi. În prima domnie a fost înlocuit cu Antioh Cantemir (1705). În a doua domnie a fost mazilit și dus la Constantinopol din cauza uneltirilor cu Petru I al Rusiei, iar pe tron a urcat Nicolae Mavrocordat. În 1716 datorită războiului austro-turc (1716 - 1718), a fost numit din nou ca domnitor, deoarece turcii erau convinși că el era dușmanul nemților. Nemții au intrat în Moldova și erau cât pe ce să-l prindă, dar i-a înfrânt cu ajutorul tătarilor, l-a decapitat pe căpitanul Ferentz și i-a ucis pe moldovenii trădători (a se vedea și Crucea lui Ferentz). Tot cu tătarii a trecut în Transilvania, unde trebuia să sprijine,din ordinul sultanului, răscoala lui Francisc Rakoczy, dar rezistența nemților de la Bistrița l-a determinat să se retragă. După ce i-a lăsat pe tătari să prade moșiile boierilor pentru că nu-i putea plăti, a apărut și oastea ungurească a generalului Eszterhazy, care a jefuit țara și s-a dedat la cele mai neomenoase fapte. Mihai Racoviță nu a avut curajul să-i înfrunte, însă a avut destulă grijă să mărească tot timpul birurile. Ca tovarăși în a stoarce țara de bani i-a luat și el tot pe greci, ba chiar și pe turci. Din cauza rivalității cu Nicolae Mavrocordat pentru tronul Țării Românești, s-a trezit mazilit, aruncat în închisoare și înlocuit cu Grigore al II-lea Ghica. Tronul Munteniei l-a câștigat totuși în 1730 datorită răscoalei turcești care l-a răsturnat pe sultan, pentru ca mai apoi să-l piardă din cauza mișcărilor politice făcute de turci (1731). Ultima domnie a fost și cea mai apăsătoare pentru țară. Deși era boier din țară, domnea în același spirit fanariot, care a întunecat acea epocă din istoria Principatelor Române. A murit la Constantinopol în anul 1744.


Predecesor:
Ioan Buhuș
Domn al Moldovei
1703 - 1705

Succesor:
Antioh Cantemir


Predecesor:
Antioh Cantemir
Domn al Moldovei
1707 - 1709

Succesor:
Logofăt Ioan Buhuș


Predecesor:
Nicolae Mavrocordat
Domn al Moldovei
1716 - 1726

Succesor:
Grigore II Ghica


Predecesor:
Constantin Mavrocordat
Domn al Țării Românești
1730 - 1731

Succesor:
Constantin Mavrocordat


Predecesor:
Constantin Mavrocordat
Domn al Țării Românești
1741 - 1744

Succesor:
Constantin Mavrocordat



Legături externe[modificare | modificare sursă]