Vama, Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Vama
Vamă (în perioada interbelică), Wama
—  Sat (fost oraș între 1925 și 1938)  —
Strada principală în satul Vama
Strada principală în satul Vama
Vama se află în România
{{{alt}}}
Vama
Localizarea satului pe harta României
Vama se află în Județul Suceava
{{{alt}}}
Vama
Localizarea satului pe harta județului Suceava
Coordonate: Coordonate: 47°34′17″N 25°41′28″E / 47.57139°N 25.69111°E / 47.57139; 25.6911147°34′17″N 25°41′28″E / 47.57139°N 25.69111°E / 47.57139; 25.69111

Țară  România
Județ Actual Suceava county CoA.png Suceava
Comună Vama

Altitudine 546 m.d.m.

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 727590

Vama (în germană Wama) este o localitate în județul Suceava, Bucovina, România, reședința comunei omonime.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Localitatea Vama este situată în România, în nordul județului Suceava, în zona montană, suprafața fiind de 13.628 ha. Este situată la confluența râurilor Moldova și Moldovița, la altitudine de 600-800m. Diversitatea formelor de relief lasă o impresie puternică vizitatorului.

Pădurile ocupă 70% din suprafața comunei, procent cu care se înscrie între regiunile cu cele mai întinse domenii forestiere din țară. Relieful este predominant depresionar, comuna Vama fiind situată între Obcina Feredeului, Obcina Humorului și Masivul Rarău. Temperatura medie anuală este de 3-7 grade Celsius iar cantitatea medie de precipitații anuală este de 600-1000 l/mp. Ceața este frecventă în perioada rece.

Privire generală[modificare | modificare sursă]

În 2009 comuna Vama a sărbătorit 600 de ani de atestare documentară.

În monografia ,,600 de ani de istorie a satului Vama'', profesorul Ion Cernat, a redat atât părţile pozitive, cât şi cele negative.

Ion Cernat, născut in anul 1942, in comuna Filipeni, judeţul Bacău a început prin publicarea de poezie şi studii pe teme pedagogice, intrând apoi în cercetarea temeinică şi sistematică a istoriei naţionale.

Comuna Vama are o populația compusă din 6011 locuitori, grupați în 4 sate componente. Satul Prisaca Dornei a fost colonia germană Eisenau. Principalele domenii de activitate sunt creșterea animalelor, cultivarea terenurilor, prelucrarea lemnului, serviciile și turismul. Populația practică încă și multe dintre meșteșugurile tradiționale, printre care cioplitul pietrei, țesutul, prelucrarea lemnului, încondeierea ouălor, potcovirea cailor, toarcerea lânei.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Comuna Vama este una dintre cele mai vechi comune din ţară, cu excepţia poate, a unor localităţi din Ardeal, care sunt amintite din secolul al XII lea sau al XIII lea. Un act sigur despre existenţa acestei comune, a satului Vama, este de la Alexandru cel Bun din 1409, prin care aminteşte existenţa unui punct de vamă la vărsarea Moldoviţei în Moldova, unde era o veche vamă, preluată de domnii români şi unde se vămuiau marfurile din Moldova spre Transilvania şi Ungaria şi înapoi.

Numele satului vine de la punctul de vamă. Vama s-a mutat de aici din localitate, din satul Vama, în secolul al XVI lea la Câmpulung, dar numele i-a rămas. Mărfurile au trecut tot pe aici, dar nu se mai vămuiau acolo, ci la Vama Domnească de la Câmpulung, după ce Ştefan cel Mare, a preluat veniturile vămii, care fuseseră date de către Alexandru cel Bun, Mănăstirii Moldoviţa, zidită şi înălţată de el.

Stăpânirea pe care o avea Mănăstirea Moldoviţa asupra satului, a durat 384 de ani şi datorită mănăstirii există şi suficiente documente despre Vama, care să arate că nu au fost întotdeauna relaţiile aşa line, netede şi de calitate superioară între mănăstire şi vămeni.

Vămenii, locuitorii acestui sat, au fost dăruiţi, cum era practica medievală, Mănăstirii Moldoviţa. Aceştia trebuiau să muncească pentru mănăstire, un număr de zile de clacă pe an, să dea nişte plocoane, să meargă la cosit, să taie lemne, acestea numindu-se mai târziu boieresc, deci datoriile pe care ţăranii le aveau pentru boieri.

În 1774, în această parte a Moldovei, au intrat trupele austriece. La o înţelegere atât cu turcii, cât şi cu ruşii, şi-au făcut intrarea aceste trupe străine imperiale şi au ocupat o bună parte din nordul Moldovei. Până la urmă au rămas ocupaţi numai 10.400 km2.

Turism[modificare | modificare sursă]

Vama este un punct turistic însemnat și o bază de plecare spre obiective turistice din zonă. Asigurând legătura între est și vest sau între zona de podiș și cea de munte, comuna Vama este o placă turnantă pentru industria turistică suceveană. Dezvoltarea produselor turistice rurale în zona Vama are numeroase puncte forte:

  • poziționare în centrul județului Suceava și al obiectivelor turistice din zonă
  • patrimoniu turistic natural și antropic deosebit de valoros
  • acces facil atât rutier cât și feroviar
  • existența unor rute internaționale atât pe calea rutieră E576 cât și pe calea ferată
  • interesul și preocuparea comunității rurale și a autorităților locale
  • tarife accesibile
  • fructe și legume proaspete de sezon și prooduse tradiționale
  • posibilitatea oferită turiștilor de a participa la obiceiuri tradiționale precum șezători, hore, colinde, hramuri, târguri, nedei, nunți, spectacole folclorice
  • existența în pensiuni a dotărilor proprii pentru recreere, agrement, activități sportive și de întreținere

Comuna Vama, prin poziția sa, în centrul Bucovinei, oferă variate posibilități de organizare de mici excursii de câteva ore, care pot fi chiar combinate în trasee de o zi.

Câteva sugestii:

Cetatea de Scaun a Sucevei, Mănăstirea Moldovița, Mănăstirea Putna, Chilia lui Daniil Sihastrul, Complexul muzeal Ciprian Porumbescu - Stupca, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Dragomirna, Atelierul și muzeul ouălor încondeiate Vama, Cimitirul Eroilor Vama, Cordul secular Slătioara, "Pietrele Doamnei" din Masivul Rarău, Salina Cacica, Ceramica neagră - Marginea, Herghelia și Rezervația naturală de la Lucina, Muzeul "Arta Lemnului" din municipiul Câmpulung Moldovenesc.

Festivalul Hribului[modificare | modificare sursă]

Exploatând cu perseverență potențialul turistic extraordinar al zonei, în Vama se organizeaza anual, în septembrie, Festivalul Hribului, manifestare ce dorește să prezinte obiceiurile, produsele tradiționale și structurile de cazare din zona Vama.

Legături externe[modificare | modificare sursă]