Alba Iulia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecţionat de la Bălgrad)

Alba Iulia



stemă	amplasare

Amplasare

46°04′01″N, 23°34′12″E

Ţară

România

Judeţ

Alba

Atestare documentară

1097

Populaţie (2002)

66.369

Suprafaţă

103,65 km²

Densitatea populaţiei

640 loc./km²

Altitudinea medie

? m n.m.

Localităţi
componente

ro Situl oficial al primăriei

[[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Poziţia oraşului Alba Iulia în cadrul regiunii]]

Poziţia oraşului în cadrul regiunii

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Alba Iulia]]

Harta administrativă a oraşului

Alba Iulia (denumirea românească medievală: Bălgrad, latină Apulum, maghiară Gyulafehérvár, germană Weißenburg/Karlsburg) este un municipiu, reşedinţa judeţului Alba, Transilvania, România. Are în subordine administrativă localităţile Oarda şi Pâclişa. Are o populaţie de 66.369 locuitori.

[modifică] Etimologie

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina".

Înainte de cucerirea romană în apropierea actualului oras exista localitatea dacică Apoulon, important centru fortificat mentionat pe hărţile contemporane. După cucerirea Daciei de către Traian, oraşul se va numi Apulum, iar fortificaţia dacică pre-existentă va fi completată prin efortul soldaţilor Legiunii a XIII-a Gemina staţionate aici. Ruinele zidului dacic şi al impresionantei porţi sunt foarte bine conservate şi pot fi vizitate in "Traseul celor 3 cetăţi" din cartierul Cetate. La intrarea în acest complex arheologic deschis recent publicului, pot fi vazute şi ramăşiţele unor ziduri exterioare precum şi o poartă din cetatea medievală, cea in care a intrat victorios Mihai Viteazul. În Evul Mediu numele românesc al oraşului a fost deja Alba Iulia, insă în documentele timpului redactate în limba slavonă figurează drept Bălgrad (adică "Cetatea Albă").

[modifică] Istorie

Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existenţa pe acest teritoriu şi în împrejurimile lui imediate, a unor aşezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.C.; în partea de nord a oraşului s-a descoperit o importantă aşezare neolitică (5000 - 1900 î.C.), care a fost locuită de triburi de păstori şi agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul oraşului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveală obiecte din epoca bronzului (1700 - 1000 î.C.).

Demnă de menţionat este şi cetatea de pământ din epoca fierului, descoperită pe înălţimile din stânga Mureşului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Această cetate, datată pe la jumătatea mileniului I î.C. este fortificată cu valuri de pământ şi şanţuri, îngloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureşului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social şi economic al acestor locuri şi aceştia sunt dacii. Ei pun bazele unei aşezări puternice - Apoulon - ce se va impune mai târziu.

În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naştere două oraşe cu numele de Colonia Aurelia Apulensis şi Colonia Nova Apulensis.

În anul 953 căpetenia maghiară Zsombor s-a botezat, luând numele de Iuliu (Gyula). Pentru a deosebi „Cetatea Albă” din Transilvania de celelalte oraşe cu acelaşi nume (ex. Alba Regală, Székesfehérvár, respectiv Belgrad, Nándorfehérvár), maghiarii au denumit cetatea de pe Mureş "Gyulafehérvár", adică „Cetatea Albă a lui Jula” (în maghiară „Gyula”). Numele a fost tradus în latină - „Alba Iulia”. Acest nume este folosit şi astăzi.

Menţionat documentar prima dată în 1097, a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), dupa ce in prima faza a depins de episcopul Transilvaniei.

La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a celor trei ţări româneşti sub cârmuirea sa.

În secolul XVII a fost un important centru al tipăriturilor româneşti, iar locuitorii oraşului au participat la Revoluţia de la 1848-1849.

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România a fost proclamată la 1 Decembrie 1918 prin Declaraţia de la Alba Iulia.

La 15 octombrie 1922, în Alba Iulia a avut loc, la Catedrala Reîntregirii, încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti cu Ţara, sub sceptrul aceluiaşi monarh.

La 6 mai 1928 a fost organizată de Partidul Naţional-Ţărănesc, în cadrul unei vaste campanii de răsturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetăţeni.

În anul 1933 oraşul nord-italian Alessandria a donat oraşului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), ca semn al moştenirii culturale latine comune. La data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieţei Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrăţirii dintre Alba Iulia şi Alessandria.

În 1968, oraşul este declarat municipiu.

La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sărbătorit pentru prima oară ziua naţională a României.

[modifică] Populaţia

Evoluţia demografică la recensăminte:

La recensământul din 2002, populaţia municipiului era de 66.406 locuitori. Structura etnică este următoarea:

Români: 62.722 (94,45 %)
Maghiari: 1.836 (2.76 %)
Ţigani: 1.475 (2.22 %)
Germani: 217 (0.32 %)
Alţii: 0,25%

Sub profil confesional, populaţia este constituită dintr-o majoritate de ortodocşi (88.02 % sau 58.451 persoane), 2,62% greco-catolici (1.744), 2,50% romano-catolici (1.661), 2,17% penticostali (1.444), 1,73% baptişti (1.155), 1,28% reformaţi (855) şi alte religii cu procente de sub 1% fiecare.

[modifică] Geografie

Localizare Judeţul Alba este situat în partea centrală a României, în zona de contact a Podişului Transilvaniei cu Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali, pe cursul mijlociu al râului Mureş, care traversează judeţul de la nord – est (în zona Ocna Mureş), la sud – vest (în zona Sibot). Oraşe: Alba Iulia - reşedinţă de judeţ (cu 73.000 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, în vestul Munţilor Apuseni, la confluenţa Ampoiului cu Mureşul); Abrud; Aiud; Blaj; Câmpeni; Cugir; Ocna Mureş; Sebeş; Teiuş; Zlatna.

[modifică] Administraţie

În Alba Iulia îşi are sediul o Curte de Apel. Raza teritorială a acesteia se întinde asupra judeţelor Alba, Sibiu şi Hunedoara.

[modifică] Obiective turistice

Principala zonă istorică a oraşului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit oraşul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreaţa în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, dupa un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porţilor triumfale ce asigurau accesul, iniţial în număr de şase. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterala stanga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitaliu se poate vedea o interesanta pozitionare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu cate doua urechi, sculptura realizata si pozitionata intr-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton.

[modifică] Cultură, educaţie

Universitatea „1 Decembrie”
Muzeul Unirii
Biblioteca Batthyaneum
Teatrul de Păpuşi
Teatrul studenţesc

[modifică] Religie

În Alba Iulia există 36 de lăcaşe de cult. Structura confesională înregistrată la recensământul din 2002 a fost următoarea:

85,6% ortodocşi
4,3% reformaţi
3,9% greco-catolici
1,5% romano-catolici
1,5% penticostali
3,2% alte religii.^[1]

[modifică] Oraşe înfrăţite

[modifică] Imagini

Detaliu Cetatea Vauban	Clopotniţa-turn la intrarea în complexul arhitectural al Catedralei Ortodoxe	Pavilioane din complexul arhitectural al Catedralei	Catedrala Ortodoxă
Pictură din interiorul catedralei, reprezentând pe Regele Ferdinand	Catedrala Romano-Catolică din Alba-Iulia	Fortificaţiile de sud-est ale cetăţii	Vedere generală înspre zona de nord-est a oraşului
Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia	Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia	Sala Unirii