Abrud
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Abrud | |||
| — Oraş — | |||
|
|||
  Abrud
|
|||
| Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
| Ţară |  România |
||
| Judeţ | Alba | ||
| Atestare documentară | 1271, Terra Obruth | ||
| Localităţi componente | Abrud-Sat, Gura Cornei, Soharu | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Tiberiu Ioan Raţiu | ||
| Altitudine | 627 metri n.m. | ||
| Populaţie | |||
| - Total | 6.213 locuitori | ||
| Site: Website (ro) | |||
 |
|||
Abrud (în maghiară Abrudbánya, în germană Großschlatten, Grossschlatten, Altenburg, în latină Colonia Auraria Maior) este un oraş în judeţul Alba, Transilvania, România. Are în subordine administrativă localităţile Abrud-Sat, Gura Cornei şi Soharu. Are o populaţie de 6.213 locuitori.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Oraşul se extinde de-a lungul râului omonim, la poalele Dealului Ştiurt, păstrând în perimetrul său urmele aşezării daco-romane „Abruttus”, probabil un „vicus”, lângă care exista şi o mică fortificaţie cu rol de observaţie şi de apărare a marelui centru aurifer din apropiere, „Alburnus Maior” (azi: Roşia Montană). Fortificaţia romană din punctul “Cetăţeaua” de la Abrud este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Alba [1], elaborată de Ministerul Culturii şi Cultelor din România în anul 2004.
Localitatea este atestată documentar din 1271. Din documentele medievale reiese că, începând din 1427, aşezarea a devenit „oraş” („civitas”), căpătând totodată unele privilegii, aşa încât a reprezentat al doilea centru important al Ţării Moţilor, alături de Câmpeni. În 1491 i s-a acordat statutul de oraş liber.
Localitatea era renumită în timpul romanilor pentru bogatele zăcăminte aurifere. În Abrud se afla un Colegiu al Aurarilor („Collegium aurariarum"). Tot aici s-au găsit multe vestigii romane, printre care şi table cerate.
Oraşul a participat la mişcarea lui Sofronie (1759-1761) şi a fost unui dintre centrele răscoalei populare din Transilvania conduse de Horea, Cloşca şi Crişan (1784) şi ale revoluţiei din 1848.
Locuitorii se ocupă cu mineritul (la zăcămintele de minereuri complexe de la Roşia Montană) şi cu creşterea animalelor.
[modifică] Transporturi
Staţie de cale ferată a Mocăniţei. Mocăniţa nu mai este funcţionabilă, iar pe alocuri lipseşte terasamentul căii ferate.[necesită citare]
[modifică] Demografie
Evoluţia populaţiei la recensăminte: 
[modifică] Clădiri istorice
Următoarele clădiri din Abrud sunt înscrise pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004:
- Biserica “Sfinţii Apostoli” (sec.XVIII)
- Biserica Romano-Catolică (sec.XIV-XVIII, str.Detunata nr.2). Biserica a fost înzestrată cu picturi murale datând din secolele XIV-XV, în care erau prezente, alături de scene aparţinând iconografiei apusene („Martiriul Sf. Erasmus“), scene comentate cu inscripţii chirilice, dovedind participarea unui zugrav român.
- Casă şi poartă (sec.XIX, str.Detunata nr.25)
[modifică] Obiective turistice
- „Casa lui Ioan Buteanu”, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Avram Iancu; aici a avut loc la 3 aprilie 1848 adunarea revoluţionarilor români din Munţii Apuseni.
- „Casa tribunului Ioan Şuluţiu”, creator al artileriei moţilor, gazdă a revoluţionarilor A. Golescu şi B. Iscovescu din Ţara Românească.
- „Casa lui Ioan Boeriu”, vice-prefect şi primar al Abrudului între 1848-1849.
- „Casa memorială Alexandru Ciura”, locuinţa părintească a scriitorului Alexandru Ciura (1876-1936); aici a avut loc întâlnirea dintre Nicolae Bălcescu şi Avram lancu. Clădirea găzduieşte o expoziţie permanentă de documente referitoare la istoria Abrudului, îndeosebi din anii 1848-1849.
- Busturi: Memoria lui Horea, Avram Iancu şi Ioan Buteanu, este evocată de busturile acestora ridicate în centrul oraşului.
- „Monumentul Eroilor Neamului“, amplasat în cimitirul Bisericii Ortodoxe din Abrud, a fost ridicat în memoria Eroilor Români care s-au jertfit în Primul Război Mondial. Obeliscul are o înălţime de 2 m şi este realizat din gresie cioplită, în timp ce împrejmuirea este asigurată de gardul cimitirului. Pe faţa de vest, cât şi pe cea de est, există câte un înscris memorial. Un alt înscris se găseşte şi pe placa de marmură de pe faţada Obeliscului: „În amintirea Eroului nostru, Carol Sturza, căzut în luptă - 1916“.
[modifică] Personalităţi
- Vasile Coloşi (1779-1814), preot greco-catolic şi filolog
- Alexandru Sterca-Şuluţiu (1794-1867), mitropolit greco-catolic
[modifică] Vezi şi
- Monumente istorice din Abrud
- Castrul roman de la Abrud
- Listă de localităţi din judeţul Alba
- Listă de comune din judeţul Alba
- Peştera Scărişoara
[modifică] Legături externe
- Pagina Primăriei
- ro Obiectivele turistice din apropierea orasului Abrud
- Repertoriul aşezărilor rurale din Dacia romană
- hu Evoluţia demografică a populaţiei din judeţul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
- Dicţionar de localităţi din Transilvania
[modifică] Galerie de imagini
 Stema oraşului Abrud din perioada interbelică |
 Abrud
(imagine de la începutul sec. XX) |
[modifică] Note
|
||||||||||
