Abrud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un oraș din județul Alba, România. Pentru o depresiune din Munții Apuseni, vedeți depresiunea Abrud. Pentru alte sensuri, vedeți Abrud (dezambiguizare).
Abrud
—  Oraș  —
Vedere generală a orașului Abrud
Vedere generală a orașului Abrud
Stema Abrud
Stemă
Abrud se află în România
{{{alt}}}
Abrud
Localizarea orașului pe harta României
Abrud se află în Județul Alba
{{{alt}}}
Abrud
Localizarea orașului pe harta județului Alba
Coordonate: Coordonate: 46°16′N 23°04′E / 46.267°N 23.067°E / 46.267; 23.06746°16′N 23°04′E / 46.267°N 23.067°E / 46.267; 23.067

Țară  România
Județ Alba

SIRUTA 1151
Atestare documentară 1215, Herdeud[1]

Localități componente Abrud-Sat, Gura Cornei, Soharu

Guvernare
 - Primar Nicolae Simina, ales 2012, USL

Altitudine 627 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 5.072 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 6.195 locuitori

Site: Website

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Abrud pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 136)
Abrud pe Harta Iosefină a Transilvaniei,
1769-1773 (Sectio 136)

Abrud (în maghiară Abrudbánya, în germană Großschlatten, Grossschlatten, Altenburg, în latină Colonia Auraria Maior) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România. Are în subordine administrativă localitățile Abrud-Sat, Gura Cornei și Soharu. Are o populație de 6.213 locuitori.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 136), localitatea apare sub numele de „Abrud Banya”. De-a lungul unei văi („Váljé Korna”) la 1–2 km sud-est de Abrud, pe hartă sunt marcate mai multe șteampuri de prelucrare a minereurilor de aur („Stampf-Mühlen”).

În perioada 2008-2012, primarul orașului a fost Tiberiu Ioan Rațiu.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Abrud este situat în depresiunea Abrudului, un spațiu dominat de un relief vălurit, modelat la contactul dintre Muntele Găina și Munții Metaliferi, adică în estul a ceea ce se numește Țara Moților. Înspre nord, Abrudul este străjuit de Dealul Băieșilor (872 m), Dealul Hebatului (902 m) și Dealul Orzena (868 m), iar înspre sud de Dealul Ciuta (899 m) și Vârful Stiurt (941 m). În est, se înalță Vârful Citera (830 m), Piatra Rară (880 m) și Dealul Lazărului (817 m).

Stemă[modificare | modificare sursă]

Stema orașului Abrud se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmpul scutului, pe fond albastru, se află un animal fantastic denumit grifon, de aur, cu cap de pasăre, limbă roșie și aripile desfăcute, ținând în gheare două ciocane de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.
Semnificațiile elementelor însumate:
Elementele stemei sunt preluate din vechea stemă a orașului, care era cunoscut încă din antichitate ca un important bazin minier aurifer. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș[4].

Istoric[modificare | modificare sursă]

Orașul se extinde de-a lungul râului omonim, la poalele Dealului Știurt, păstrând în perimetrul său urmele așezării daco-romane „Abruttus”, probabil un „vicus”, lângă care exista și o mică fortificație cu rol de observație și de apărare a marelui centru aurifer din apropiere, „Alburnus Maior” (azi: Roșia Montană). Fortificația romană din punctul “Cetățeaua” de la Abrud este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba[5] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Localitatea este atestată documentar din 1215. Din documentele medievale reiese că, începând din 1427, așezarea a devenit „oraș” („civitas”), căpătând totodată unele privilegii, așa încât a reprezentat al doilea centru important al Țării Moților, alături de Câmpeni. În 1491 i s-a acordat statutul de oraș liber.

Localitatea era renumită în timpul romanilor pentru bogatele zăcăminte aurifere. În Abrud se afla un Colegiu al Aurarilor („Collegium aurariarum"). Tot aici s-au găsit multe vestigii romane, printre care și table cerate.

Orașul a participat la mișcarea lui Sofronie (1759-1761) și a fost unul dintre centrele răscoalei populare din Transilvania conduse de Horea, Cloșca și Crișan (1784) și ale revoluției din 1848.

Locuitorii se ocupă cu mineritul (la zăcămintele de minereuri complexe de la Roșia Montană) și cu creșterea animalelor.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Alexandru Ciura (n. 1876, Abrud - d. 1936, Cluj), scriitor și publicist.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Abrud

     Români (92.72%)

     Necunoscut (6.19%)

     Altă etnie (1.08%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Abrud

     Ortodocși (87.06%)

     Penticostali (1.45%)

     Baptiști (2.42%)

     Necunoscută (6.26%)

     Altă religie (2.77%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Abrud se ridică la 5.072 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.195 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,72%). Pentru 6,19% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,07%), dar există și minorități de baptiști (2,43%) și penticostali (1,46%). Pentru 6,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Evoluția populației la recensăminte:


Transporturi[modificare | modificare sursă]

Rețeaua rutieră.Z ona de circulație rutieră a este formată din DN74 - Alba Iulia - Abrud - Brad, DN 74A Abrud - Câmpeni, DJ 742 Abrud - Corna, DC 116 Abrud - Soharu. Există legături rutiere operaționale cu orașele: Alba Iulia, Deva, Brad, Oradea, Câmpeni, Turda, Cluj. Lungimea străzilor orășenești este de 56 km din care 18 km sunt modernizați. Rețeaua de căi ferate. Linia ferată îngustă Abrud - Turda are punct final localitatea Abrud; aici există o gară. Traficul feroviar este oprit. Amplasarea față de aeroporturi. Orașul Abrud este amplasat la 140 km de aeroportul Cristian - Sibiu și 135 km de aeroportul Someșeni - Cluj Napoca. Transportul pe apă nu este posibil.

Clădiri istorice[modificare | modificare sursă]

Următoarele clădiri din Abrud sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Alba[5] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

  • Biserica “Sfinții Apostoli” (sec.XVIII)
  • Biserica Romano-Catolică (sec.XIV-XVIII, str.Detunata nr.2). Biserica a fost înzestrată cu picturi murale datând din secolele XIV-XV, în care erau prezente, alături de scene aparținând iconografiei apusene („Martiriul Sf. Erasmus“), scene comentate cu inscripții chirilice, dovedind participarea unui zugrav român.
  • Casă și poartă (sec.XIX, str.Detunata nr.25)

Vechea mănăstire[modificare | modificare sursă]

Mănăstire mică, înființată de ortodocși, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea pe râul Cernița, în locul numit Poceveliște. În pofida ordinului de distrugere a mănăstirilor ortodoxe din Ardeal, emis de generalul Adolf von Buccow, mănăstirea ortodoxă a scăpat neatinsă. Pe timpul lui Dionisie Novacovici avea un singur călugăr[7].

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • „Casa lui Ioan Buteanu”, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Avram Iancu; aici a avut loc la 3 aprilie 1848 adunarea revoluționarilor români din Munții Apuseni.
  • „Casa tribunului Ioan Șuluțiu”, creator al artileriei moților, gazdă a revoluționarilor A. Golescu și B. Iscovescu din Țara Românească.
  • „Casa lui Ioan Boeriu”, vice-prefect și primar al Abrudului între 1848-1849.
  • „Casa memorială Alexandru Ciura”, locuința părintească a scriitorului Alexandru Ciura (1876-1936); aici a avut loc întâlnirea dintre Nicolae Bălcescu și Avram lancu. Clădirea găzduiește o expoziție permanentă de documente referitoare la istoria Abrudului, îndeosebi din anii 1848-1849.
  • Busturi: Memoria lui Horea, Avram Iancu și Ioan Buteanu, este evocată de busturile acestora ridicate în centrul orașului.
  • „Monumentul Eroilor Neamului”, amplasat în cimitirul Bisericii Ortodoxe din Abrud, a fost ridicat în memoria Eroilor Români care s-au jertfit în Primul Război Mondial. Obeliscul are o înălțime de 2 m și este realizat din gresie cioplită, în timp ce împrejmuirea este asigurată de gardul cimitirului. Pe fața de vest, cât și pe cea de est, există câte un înscris memorial. Un alt înscris se găsește și pe placa de marmură de pe fațada Obeliscului: „În amintirea Eroului nostru, Carol Sturza, căzut în luptă - 1916”.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Orașul Ardud, Județul Satu Mare”. Biblioteca Județeană Satu Mare. Accesat la 14 aprilie 2012.
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ http://idrept.ro/EmbedView.aspx?EmbedId=e4ea03d0-8fae-459c-b737-e1df42e01e6c Hotărârea guvernului nr. 509 din 30 mai 2007 privind aprobarea stemelor orașelor Abrud și Ocna Mureș, județul Alba
  5. ^ a b http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_AB.pdf (accesat în ianuarie 2011)
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Abrud

Street View