Iuliu Hossu

Iuliu Hossu
Afiliere religioasă	Episcop român unit cu Roma
Funcția episcopală
Sediul	Cluj
Titlul	Episcop de Cluj-Gherla
Formulă de adresare	Eminența Voastră Preasfinția Voastră
Perioada	1917 - 1970
Predecesor	Vasile Hossu
Succesor	George Guțiu
Cariera religioasă
Hirotonire preot	27 martie 1910 (Roma)
Hirotonire episcopală	3 martie 1917
Episcop consacrator	Victor Mihaly de Apșa; Co-Consacratori: Valeriu Traian Frențiu, Demetriu Radu
Titluri precedente	Episcop de Gherla, (până în 1930)
Alte funcții	Cardinal in pectore (1969)
Date personale
Data nașterii	30 ianuarie 1885
Locul nașterii	Milașul Mare, comitatul Cluj
Data morții	28 mai 1970
Locul morții	București

Iuliu Cardinal Hossu (n. 30 ianuarie 1885, Milaș, comitatul Cluj - d. 28 mai 1970, București), episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, deținut politic, cardinal.

Copilăria și studiile

Iuliu Hossu s-a născut în comuna Milașul Mare, plasa Teaca, aflată pe atunci în comitatul Cluj, din părinții Ioan, preot, și Victoria, născută Măriuțiu.

Își face studiile în satul natal, numit în vremea aceea Milașul Mare, apoi la Gimnaziul luteran de la Reghin, la Liceul romano-catolic (clasa a IV-a), la Târgu Mureș, iar clasele a V-a - a VIII-a, la Liceul Confesional din Blaj. În 1904 și-a început studiile teologice, fiind trimis în scurt timp la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. În 1906 a primit titlul de doctor în Filosofie, iar în 1910 cel de doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, este hirotonit preot de episcopul Vasile Hossu.

Militant pentru unirea Transilvaniei cu România

Episcopul Iuliu Hossu dând citire Declaraţiei de la Alba Iulia

Întors în țară, a activat la Lugoj pe rând ca protocolist, arhivar, bibliotecar, apoi vicar și secretar episcopesc. În anul 1914, îl aflăm pe front, în calitate de preot militar, unde alină suferințele celor răniți aflați în spitale și săvârșește slujbe la înmormântarea morților. Pe front militează printre soldați ideea înfăptuirii unității naționale a românilor. Această activitate îi va fi recunoscută de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. La 3 martie 1917 a fost numit episcop în scaunul Episcopiei Gherla, rămas vacant, ca urmare a decesului episcopului Vasile Hossu, numirea găsindu-l preot militar.

La 1 Decembrie 1918, în fața Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, episcopul Iuliu Hossu s-a îmbrățișat cu episcopul ortodox Miron Cristea, spunând următoarea frază memorabilă:

„Pe cum ne vedeți azi îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români!”

În încheiere, episcopul Iuliu Hossu a fost cel care, din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, a dat citire Declarației de la Alba Iulia, în fața celor 100.000 de participanți. Episcopul Iuliu Hossu, alături de alți trei fruntași ardeleni (episcopul ortodox Miron Cristea - viitor patriarh al Bisericii Ortodoxe Române -, Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș) au dus la București declarația de Unire, în Parlamentul României. Cu acest prilej, Episcopul Iuliu Hossu a spus:

„Dacă pentru strămoșii noștri romani toate drumurile duceau la Roma, pentru noi, românii ardeleni, toate drumurile duc la București. Acesta este Sionul Neamului Românesc...”

Iuliu Hossu a fost cel care i-a înmânat Actul Unirii Regelui Ferdinand I al Românilor.

Episcop de Cluj-Gherla; Senator de drept

Biserica Bunavestire din cartierul clujean Iris, ctitoria episcopului Hossu

În anul 1924, Episcopia de Gherla a primit, cu titlu de donație din partea Sfântului Scaun, Biserica Minoriților din Cluj. Dispunând de un astfel de edificiu reprezentativ, ridicat la rangul de catedrală, centrul Episcopiei de Gherla a fost mutat în orașul Cluj, numele instituției devenind Episcopia de Cluj-Gherla. Catedrala din Gherla a primit statutul de con-catedrală. În vechiul sediu episcopal din Gherla (actualmente muzeu municipal), episcopul Iuliu Hossu a așezat școala greco-catolică de institutori (învățători), desființată ulterior de autoritățile comuniste. Reședința episcopală a fost mutată la Cluj, în imobilul cumpărat prin efortul episcopului Iuliu Hossu pe strada Moților. Tot prin grija sa, Catedrala Schimbarea la Față din Cluj a fost prevăzută cu un iconostas.

În calitate de senator de drept în Parlamentul României Mari, episcopul Iuliu Hossu a apărat suveranitatea și integritatea țării, împotriva revizionismului vremii. În decembrie 1932, în cadrul unei adunări populare, la care au participat circa 30.000 de persoane, ținută în Piața Clujului, a spus:

„Marea revizuire s-a făcut la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, când Dumnezeu, judecând ca un atotputernic, a șters nedreptățile veacurilor și a restabilit dreptatea imanentă. Biruința acestui neam a fost biruința lui Dumnezeu.”

Anii 1940-1944, ani în care Ardealul de Nord s-a aflat sub administrație maghiară, l-au prins pe Iuliu Hossu la Cluj. Tot acolo s-a aflat și în perioada de început al regimului comunist (1945-1948).

Sub teroarea comunistă, Cardinal

S-a opus cu eroism la mascarada autointitulată întoarcerea credincioșilor greco-catolici români la Biserica Ortodoxă. La 1 octombrie 1948, a dat un Decret de Excomunicare (ipso facto) a participanților la Adunarea de la Cluj, a celor 37 (de fapt au semnat doar 36 dintre participanți) de preoți greco-catolici, care urmau să hotărască ruperea greco-catolicilor români de Biserica Romei, la ordinul lui Stalin și al slugilor sale din România. La 28 octombrie 1948 a fost arestat și dus la vila patriarhală de la Dragoslavele, unde a fost ținut închis, sub pază, ca și ceilalți episcopi greco-catolici arestați, în foame și frig. Atât autoritățile comuniste cât și conducerea Bisericii Ortodoxe Române, patriarhul Iustinian Marina personal, i-au propus scaunul de mitropolit al Moldovei, în schimbul renunțării la credința catolică. Refuzând trecerea la ortodoxie, Episcopul Iuliu Hossu a fost transferat mai întâi la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950, la penitenciarul din Sighet. În anul 1955, a fost dus la Curtea de Argeș, iar în anul 1956, la Mănăstirea Ciorogârla, apoi din nou la Căldărușani, unde a stat cu domiciliu obligatoriu până la sfârșitul vieții. Aici, s-a consacrat rugăciunii, meditației și unei munci dificile, în clandestinitate, pentru viitorul Bisericii Greco-Catolice, interzise. La 28 aprilie 1969, a fost creat cardinal in pectore de către Papa Paul al VI-lea pentru că datorită regimului din acea vreme o astfel de titulatură, făcută public, i-ar fi făcut rău. Papa a dezvăluit faptul că episcopul Iuliu Hossu a fost creat cardinal, la scurt timp după decesul său, la 5 martie 1973.

Placa memorială de pe sediul din Gherla al Episcopiei de Cluj-Gherla

Sfârșitul vieții

A murit în 28 mai 1970, la Spitalul Colentina din București, ultimele lui cuvinte fiind: "Lupta mea s-a sfârșit, a voastră continuă". La căpătâiul său a stat cel care a devenit următorul Cardinal român, Episcopul Alexandru Todea. Mormântul său se află în Cimitirul Bellu catolic.

„În timpul liturghiei Recviem, celebrată la Paris, la 17 octombrie 1973, pentru odihna sufletului cardinalului Iuliu Hossu, cardinalul Marty spunea că «forța Spiritului i-a dat puterea să nu se supună niciodată, să rămână un om în picioare în chiar momentul când mâinile și picioarele erau legate», că datorită credinței lui tenace, «el a permis Bisericii Sale să nu moară, ea care este din 1948...o Biserică a Tăcerii.»”

Este autorul unor tulburătoare Memorii.

Decretul de excomunicare din 1 octombrie 1948

„În numele Prea Sfintei Treimi, Celei de o ființă, de viață făcătoarei și nedespărțitei Treimi, al Tatălui și al Fiului și al Spiritului Sfânt,

NOI

IULIU HOSSU

Din mila lui Dumnezeu și grația Sfântului Scaun Apostolic al Romei, Episcop greco-catolic român de Cluj-Gherla,

Facem cunoscut tuturor ce se cuvine din prezent și viitor, că luând cunoștință că azi la 1 octomvrie s-au adunat la Cluj, în orașul nostru de Reședință, o seamă de preoți din sânul Clerului Eparhiilor Provinciei noastre Mitropolitane, pentru a hotărî precum din nefericire au hotărât deslipirea lor, prin apostazie, de la Biserica noastră, cea una, sfântă, catolică și apostolică cârmuită după Dumnezeiasca așezare a Mântuitorului Isus, de urmașul lui Petru Vârhovnicul Apostolilor și temelia Bisericii Sale, am hotărât întru Domnul de a emite următorul

DECRET

În virtutea căruia, cu puterea pe care o deținem ca episcop al locului, aplicăm pedeapsa excomunicării tuturor preoților care au luat parte la adunarea mai sus pomenită și ținută sub prezidiul Preotului Traian Belașcu protopop de Țihindeal, cu toate urmările statorite în sfintele canoane.

Acest Decret al nostru este a se publica în toate bisericile eparhiei noastre de Dumnezeu păzite, în prima Duminică după primire, la toate slujbele, credincioșilor, iar Prea Veneratele Ordinariate ale Provinciei noastre Mitropolitane sunt rugate a-i da Canonica urmare. Dat în Cluj, din Reședința noastră episcopească, la 1 octomvrie anul 1948, al Episcopatului nostru al XXXI-lea. (ss) Iuliu Hossu”

Bibliografie

• Ioan M. Bota, Istoria Bisericii Universale și a Bisericii românești de la origini până în prezent, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994
• Sergiu Grossu, Calvarul României Creștine, „Convorbiri Literare” & ABC DAVA, Chișinău, 1992. ISBN 5-88586-107-4
• Silvestru Augustin Prunduș (editor), "Memoriile Cardinalului Dr. Iuliu Hossu", Cluj, 2003.
• Memoriile Cardinalului Doctor Iuliu Hossu, editura Viața Creștină.
• Alexandru Mircea, Pamfil Cârnațiu, Mircea Todericiu, Biserica Română Unită, Madrid, 1952, p. 318.
• Anton Moisin, Minciuna „trecerii” la ortodoxie a românilor uniți, greco-catolici, în anul 1948, Partea I, Victoria, 1998, p. 46. ISBN 973-98401-3-1

Legături externe

• Fotografii cu episcopul Iuliu Hossu
• Fișa de deținut politic, Memorialul Sighet
• Catholic Hierarchy: Iuliu Card. Hossu