Zlatna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Zlatna

[[Imagine:{{{imagine}}}\|300px]]

stemă	amplasare

Amplasare

46°09′32″N, 23°13′16″E

Ţară

România

Judeţ

Alba

Atestare documentară

1347

Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (România)|{{{recensământ}}}]])

8.607

Suprafaţă

km²

Densitatea populaţiei

loc./km²

Altitudinea medie

m n.m.

Localităţi
componente

{{{componenţă}}}

Primar

Ponoran Silviu

Sit web

ro Website

Poziţia oraşului în cadrul regiunii

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Zlatna]]

Harta administrativă a oraşului

Zlatna (în maghiară Zalatna, în germană Klein Schlatten; numele românesc este derivat din limba slavă, "zoloto" însemnând "aur") este un oraş în judeţul Alba, Transilvania, România. Are în subordine administrativă localităţile: Boteşti, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneş, Galaţi, Izvoru Ampoiului, Pârău Gruiului, Pătrângeni, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruşi, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică şi Vâltori.

Are o populaţie de 8.607 locuitori. În şcoala generală din Zlatna a învăţat renumitul Avram Iancu.

[modifică] Date geografice

Zlatna este o depresiune aflată între 2 lanţuri muntoase - munţii Metaliferi de origine vulcanică, cu vârful Jidov cu o înălţime de peste 900 m şi de Munţii Trascău, munţi formaţi prin încreţire din care se remarcă vârful Dâmbău cu o înălţime de 1.369 m. Pricipalul râu care trece prin Zlatna este Ampoiul care care are o lungime de aproximativ 50 km şi se varsă în râul Mureş în municipiul Alba Iulia.

[modifică] Istoric

Pe teritoriul localităţii Zlatna au fost descoperite urme de locuire ce indică prezenta unei aşezări in acest loc inca din epoca bronzului (Cultura Wietenberg). In perioada romana in acest loc a existat o asezare infloritoare ce purta numele de Ampelum si care se pare ca a fost un important centru de exploatare a aurului care a purtat chiar rangul de municipium. Urmele materiale descoperite constau din inscriptii in latina, statui, monezi si ceramica.

Localitatea este mentionata pentru prima data in anul 1347 iar ulterior in 1387 este ridicata la rangul de oras. Datorita industriei miniere orasul cunoaste o dezvoltare accelerata, aici fiind instalata prima masina cu aburi din Transilvania ce avea o putere de 14 CP. Principele Transilvaniei in aceea vreme Gabor Bethlen a adus muncitori germani si slovaci pentru a lucra in mine. Tot in aceasta perioada la Zlatna a functionat si o scoala de minerit.

[modifică] Demografie

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modifică] Turism

Biserica Ortodoxă (monument din secolul XV).
Castelul de la Izvorul Ampoiului.
Monumentul Eroilor Români din Primul şi Al Doilea Război Mondial. Monumentul, cu o înălţime de 6 m, este realizat din piatră şi are forma unui portal terminat cu un arc gotic, iar în vârf o cruce. Pe faţa nordică, deasupra portalului, este sculptat un soldat cu suliţă, scut şi coif. În spatele monumentului se află un osuar împrejmuit cu stâlpi de piatră uniţi cu lanţuri. Pe ambele laturi sunt înscrise numele a 122 de eroi români, căzuţi în cele Două Războaie Mondiale. Monumentul este amplasat în centrul oraşului, în vecinătatea Bisericii Ortodoxe.
Rezervaţia naturală "Poiana Narciselor".