Comuna Bistra, Alba

46°23′N 23°06′E / 46.383, 23.1
Bistra, Alba
— Comună —

Țară	România
Județ	Alba
Atestare	1437

Reședință	Bistra
Sate componente	Aronești, Bălești, Bălești-Cătun, Bârlești, Bistra, Cheleteni, Ciuldești, Crețești, Dâmbureni, Dealu Muntelui, Durăști, Gănești, Gârde, Hodișești, Hudricești, Lipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Nămaș, Novăcești, Perjești, Poiana, Poiu, Rătitiș, Runcuri, Sălăgești, Ștefanca, Țărănești, Tolăcești, Tomnatec, Trișorești, Vârși-Rontu, Vârșii Mari, Vârșii Mici

Guvernare
- Primar	Gligor Traian (USL, ales 2008, reales 2012)

Suprafață
- Total	118,38 km²

Populație (2002)
- Total	5.356 locuitori
- Densitate	45 loc./km²

Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Prefix telefonic	+40 x58 ^[1]

Site: Website

Localizarea în cadrul județului
modifică

Comuna Bistra (în maghiară Bisztra) este situată în nord-vestul județului Alba, pe cursul mijlociu al rîului Arieș. Suprafața comunei, de 132 kilometri pătrați, reprezintă 1,8% din suprafața județului Alba. Din totalul ei, terenurile agricole ocupă 3.495 ha (785 ha teren arabil, 1.939 ha pășuni și 849 ha fânețe).

Bistra este comuna cea mai întinsă din România. Teritoriul ei este încadrat la S-E de Munții Trascăului, la S-V de Munții Metaliferi și la N-E de Munții Gilăului, cu masivul Muntele Mare (1826 m). Este străbătută de la Vest spre Est, pe o distanta de 7 km, de râul Arieș.

Istoric [modificare]

Comuna Bistra este atestată documentar în anul 1437, sub denumirea de "sat cnezial" condus de cneazul de Bezere. Dar Bistra este una dintre cele mai vechi așezări de pe Valea Arieșului, iar numele ei era cunoscut încă de pe vremea regelui Carol Robert de Anjou.

În secolul al XV-lea, Bistra aparținea, din punct de vedere administrativ, Capitulului de Alba-Iulia și era socotită ca un cnezat: Kenesius Byzere. Din anul 1650 până în anul 1875 a făcut parte din Comitatul Alba Inferioară, domeniul superior al Zlatnei. Dupa arondarea administrativă din 1875, Bistra a fost cuprinsă în comitatul Turda-Arieș.

Teritoriul comunei Bistra a fost locuit încă din preistorie. Descoperirea unor podoabe de aur, provenind din neoliticul tîrziu, precum și înmultirea urmelor în epocile bronzului și a fierului dovedesc cunoașterea de către localnici a tehnicilor obținerii metalului nobil, procurat îndeosebi din aluviunile Arieșului și ale afluenților săi.

În secolele III-II Î.Cr., dacii au început exploatarea și prelucrarea zăcămintelor auro-argintifere din Munții Apuseni prin săparea de galerii și prin spălătorii de aur. Dupa cucerirea Daciei de către romani, aceștia au întemeiat în această regiune minieră, împreună cu autohtonii, așezări rustice montane.

Locuitorii Bistrei fac parte din marea familie a moților, urmași direcți ai dacilor și ai coloniștilor romani aduși de împăratul Traian în urma ocupării Daciei. Una din urmele cele mai importante rămase de la romani este drumul care leagă orașele romane Apulum (Alba Iulia) de Alburnus Maior (Roșia Montana), coborând apoi pe Arieș în jos până la Potaisa (Turda) și trecând, deci, peste teritoriul actual al comunei.

Toponimie [modificare]

Numele comunei provine de la cuvântul slav bistra, care înseamnă "apă limpede".

Resurse [modificare]

Agricultura [modificare]

Ursul brun

Pastrav

Este reprezentată exclusiv prin gospodăriile individuale, în care se practică în primul rând creșterea animalelor și, mai puțin, cultura plantelor. Determinantă pentru aceasta este structura terenurilor agricole: 3495 hectare, din care: teren arabil - 785 ha, fânețe naturale - 849 ha, fânețe naturale - 849 ha. Efectivele de animale sunt: 2.700 bovine, 2.100 ovine, 1.500 porcine , 45 cabaline și 6.000 păsări.

Fonduri cinegetice [modificare]

Peste 7.000 h din cele 12.000 h ale comunei sunt ocupate de pădure populată cu diverse specii de animale sălbatice și constituie un excepțional fond de vânătoare la: urs brun, lup, vulpe, mistreț, căprioara, iepure, cocoș de munte, acvila s.a.

Fonduri piscicole [modificare]

Comuna Bistra se bucura de o bogată rețea hidrografică, compusă din râul Arieș (7 km pe teritoriul comunei) și din pârâie cu debit continuu și aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea Bistrișorii (18 km), Valea Dobrii (9 km), Valea Lipăii (8 km), Valea Petreșii, Ștefanca și multe alte zeci de pârâie mai mici. În fauna piscicolă predomină păstrăvii, clenii, mrenele, scobarii.

Silvicultura [modificare]

Comuna Bistra se află într-o zonă muntoasă cu mari rezerve de material lemnos (în special rășinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 și Legii 10/2001, 98% din pădurile, din proprietățile agricole și din imobile.

Demografie [modificare]

Conform recensământului din anul 2002, numărul locuitorilor este de 5140.

Repartizarea pe sexe:
- 2637 bărbați (51,30 %),
- 2503 femei (48,70 %).
Repartizarea după religie:
- ortodocși: 5034 (97,93 %)
- greco-catolici: 75 (1,4 %)
- alte religii (baptiști: 14, Martorii lui Iehova: 11, adventiști de ziua a 7-a: 4)
- un locuitor fără religie
- un locuitor ateu
Repartizarea după vârste:
- 0 - 15 ani: 827 persoane (16,09 %)
- 15 - 65 ani: 3560 persoane (69,26 %)
- peste 65 ani: 753 persoane (14,65 %)
Repartizarea după etnii:
- români: 5121 (99,63 %)
- țigani (romi): 19
Repartizarea după studii:
- analfabeți - 0,9 %
- absolvenți de școală primară - 9,4 %
- absolvenți de școală generală - 34,4 %
- absolvenți de liceu - 50,1 %
- absolvenți de studii superioare (universitare) - 5,2 %
Repartizarea după ocupații:
- agricultori: 1098 persoane (21,36 %)
- salariați: 674 persoane (13,11%)
- învățămînt: 106 persoane (2,06 %)
- pensionari: 1362 persoane (26,50 %)
- liber profesioniști: 387 persoane (7,53%)
- șomeri: 380 persoane (7,39 %)
- altele: 1239 persoane (24,1 %).

Sporul natural al populației este pozitiv, cu o rată a natalității de 11,580/00, rata mortalitații fiind de numai 10,210/00 .

Transporturi [modificare]

Centrul de comună este traversat de drumul național DN 75, asfaltat, care reprezintă principala cale de comunicație.

Comuna Bistra are una din cele mai lungi rețele de drumuri interne din țară: 14 drumuri comunale și 83 de drumuri sătești. Drumurile intracomunale sunt din pământ și însumează o lungime totală de peste 170 km.

Transportul este asigurat exclusiv pe cale rutieră, după ce a fost desființată calea ferată îngustă care făcea legatura între Abrud și Turda. Infrastructura există încă și poate fi valorificată pentru turism CF.

Stații de cale ferată accesibile [modificare]

Zlatna - 41 km, cu legătură prin Alba Iulia
Alba Iulia - 81 km, cu legătură spre București, Arad, Timisoara
Vințu de Jos - 95 km, cu legătură spre Sebeș, Sibiu, București
Turda - 84 km, cu legătură spre Cluj, Oradea, Baia Mare
Aiud - 103 km, cu legătură spre Blaj, Sighișoara, Brașov, Ploiești, București

Aeroporturi [modificare]

Cluj Napoca - 114 km (internațional)
Târgu Mureș - 151 km (internațional)
Timișoara - 257 km (internațional)
Arad - 251 km (curse interne)
Oradea - 168 km (curse interne)
Sibiu - 151 km (curse interne)
Deva - 97 km (aviație sportivă și aparate de zbor mici)

Obiective turistice [modificare]

Fișier:Moara de apă din Bistra,Alba P13.jpg

Moară de apă

Tranzit turistic [modificare]

Comuna Bistra este traversată de DN 75.

Turism cultural [modificare]

Comuna oferă posibilitatea vizitării a numeroase monumente istorice și naturale și așezăminte culturale, situate atât pe teritoriul ei cât și în imediata apropiere. Inedite sunt instalațiile țărănești de apă, din care mai funcționează astăzi doar trei mori și câteva fierăstraie. În urmă cu cinci decenii, ele puteau fi numărate cu zecile: peste 20 de mori, numeroase pive pentru ulei, valtori și fierăstraie (joagare).

Obiective turistice [modificare]

Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Bistra este unul din cele cel mai mari lăcașuri de cult din Munții Apuseni. Edificiul a fost construit pe temeliile altei biserici, care s-a surpat. Până în anul 1948 a aparținut Bisericii Române Unite cu Roma, iar după interzicerea acesteia a fost preluată de stat și dată în folosință Bisericii Ortodoxe. Clopotul lăcașului este turnat din aliaj de argint, are un sunet specific, care poate fi auzit de la o distanță de 20 km.

Monumentul și placa comemorativă Petru Pavel Aron (1709-1764) - episcop al Blajului, întemeietorul primului seminar și liceu românesc din Transilvania (1764), a primei tipografii și a unui mare număr de școli sătești. Monumentul este situat în centrul localității Bistra, lângă Primărie.

Placa comemorativă Vasile Ladislau-Fodor (1814-1865) - tribun al lui Avram Iancu, aparător al trecătorii Remetea - Ponor (1848 - 1849).

Bustul și placa comemorativă, compozitorul Nicodim Ganea (1878-1949) - compozitor și dirijor al corurilor societății corale "Carmen" din București și ale Societății Academice "Petru Maior" din Budapesta. Autor al mai multor compoziții patriotice și al volumului de poezii "Din sărmana mea grădină".

Obiective turistice
- Pietrele de la DUBE
- Izvorul lui Ganea din Vârși
- Fagii lui Ursuț din Bălești
- Cantonul Silvic Valea Devii
- Fântâna Spirului din Munceloasa
- Moara (în funcțiune din 1583) și Izvorul lui Petrișor
- Molhașurile Căpățânii (rezervație botanică)
- Punct de belvedere de pe Vârful Bolomireasa (1.632 m)
- Colecția muzeală școlară, fondată și îngrijită de profesoara Cornelia Gata
- Școala Generală Dambureni, situată la peste 1000 m altitudine.

Turism de recreere și odihnă [modificare]

Din Bistra urca numeroase poteci turistice si drumuri forestiere spre Varful Bolomireasa (1.632 m), un punct de belvedere asupra intregii zone. Tot din Bistra se poate ajunge si pe Varful Muntele Mare (1.826 m), fie prin valea Devei si apoi peste Varful Prislop (1.729 m), fie pe Valea Mare, trecand prin Tomnatecu.

Urmand valea Bistrei, pe un drum forestier, se poate ajunge la rezervația botanică “Molhașurile Căpățânii”. Traseul trece prin punctul numit “Steaua” – cumpănă de ape între bazinul Arieșului și bazinul Someșului Rece.

Rezervația botanică: Molhașurile Căpățânii [modificare]

Este situată pe un platou împădurit, la circa 1.600 m altitudine, între vârfurile Căpățâna și Bolomireasa și reprezintă tinoave care adăpostesc specii rare de plante. Zona a fost pusă sub protecție încă din anul 1969, fiind interzise orice activități de construcții, exploatări forestiere sau alte modificări asupra mediului.

Moara lui Petrişor(1583)

Pietrele de la DUBE - 46 de formațiuni calcaroase așezate circular, situate la 1.800 m altitudine. Vara, păstorii loveau aceste pietre pentru alungarea animalelor sălbatice, ecoul (sunetul de „dube” - tobe) propagându-se, peste dealuri, la câteva zeci de km.
Izvorul lui Ganea din Varsi – apa țâșnește din pământ, în satul Varsi, printr-un orificiu cu un diametru de 20 cm și formează pârâul Valea Petreștii, care străbate un curs de 3 km până la vărsarea în Arieș.
Fagii lui Ursuț din Bălești – doi fagi seculari, la o altitudine de 700m, (cca. 4 km de centrul comunei, în satul Bălești). Situați la o distanță de 3 m unul de celălalt, au circumferințe de 1,8 m, iar coroana amândurora măsoară aproape 400 mp.
Cantonul silvic VALEA DEVII - canton și grajd pentru animale, datând de pe timpul Imperiului Austro-Ungar, construit în totalitate din lemn și acoperit cu șindrilă, având o arhitectură specifică perioadei respective. Cantonul se află pe Valea Devii, afluent al pârâului Valea Mare, situat la cca. 10 km de centrul comunei Bistra.
Fântâna SPIRULUI din MUNCELOASA – situată la o distanță de 15 km de centru și la o altitudine de 1.700 m, din care izvorăște pârâul Valea Devii. Dacă se amestecă apa din acest izvor cu alcool dublu rafinat („spir”) lichidul obținut nu-și schimbă culoarea (nu se „albește”).
MOARA si IZVORUL lui PETRISOR (1583) – moara a fost construita în anul 1583 din lemn de stejar, pentru macinare cerealelor. Este pusa in miscare prin forta apei. Langa ea se afla un izvor cu apa dura, calcaroasa.
Molhasurile Capatanii- rezervatie botanica, situata in satul Cheleteni, la cca. 20 km de centrul comunei. Cuprinde cateva mlastini si lacuri de altitudine, care conserva, pe o suprafata de 5 ha, o serie de specii de plante rare si relicve termofile.

Turism speologic [modificare]

Poate fi practicat in localitatile din apropiere, bogate in fenomene carstice:

Pestera Huda lui Papara (2 ore de mers pe jos din centrul comunei Salciua, 36 km de la Bistra) - se dezvolta in calcare, de-a lungul a aproape 2.000 m, urmand cursul subteran al paraului Valea Morilor, cu lacuri si cascade, sali spatioase si sectoare inguste. Pestera se deschide printr-un portal spectaculos, de 37 m inaltime, iar in interior Sala Minunilor este una din cele mai spatioase din carstul romanesc. Din tavanul salii atarna stalactite in forma de tentacule rasucite si contorsionate, numite "anemolite", care sugereaza vanturi si furtuni subpamantene.

Cheile Geogeiului

"Pestera Zmeilor" (comuna Salciua, 36 km) - este situata la 1.100 m altitudine, are 125 m lungime plus 25 – 30 m de galerii secundare. Pestera este importanta si pentru urmele de veche locuire descoperite aici si se afla intr-un loc de belvedere, de unde se deschide o priveliste spectaculoasa spre valea Ariesului.
Pestera "Vanatarile Ponorului" (comuna Ponor, 4 km de Salciua, 40 km de Bistra, pe DN 75 si DJ 750 C) - este un aven de 80 m adancime, situat intr-un peisaj deosebit de pitoresc.
"Cheile Geogelului" (idem) - sunt situate in partea central - vestica a Muntilor Trascau, pe cursul inferior al paraului Geogel, la 700 - 1.000 m altitudine.

Turism rural [modificare]

Turistii pot exersa, impreuna cu localnicii, meseriile traditionale in domeniul prelucrarii lemnului: cioplire, scobire, chiar si construirea de case si cabane de vacanta. In microferme, pot practica: apicultura, cresterea animalelor, pastravaritul, daracitul (prelucrarea lanii), moraritul. Aproape toate casele sunt asezate in apropierea unor cursuri de apa, in care se poate practica pescuitul sportiv.

Pensiuni turistice [modificare]

In Bistra este inregistrata o pensiune turistica: “Marioara”, neclasificata, cu 6 locuri de cazare.

Personalități [modificare]

Episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron.

Petru Pavel Aron: Episcop greco-catolic al Blajului; a infiintat, in 1754, la Blaj, primul seminar si liceu romanesc din Transilvania si o tipografie.

Alexandru Sterca-Șuluțiu: primul mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică (1853-1855). In 1861 a cerut autonomia Transilvaniei si acordarea de drepturi nationale locuitorilor din Ardeal. Presedinte al "Astrei", si-a donat intreaga avere pentru fondarea unei universitati romanesti.

Vasile Ladislau Fodor: avocat, tribun al Revolutiei de la 1848 - 1849. A fost comandantul taberei revolutionarilor de la Rametea - Ponor. S-a remarcat in luptele de la Fantani, Geomal, Validesti, Piatra Taiata, Piatra Lunga, Ramet, Aiud - Trascau, Geoagiu si Turda. S-a nascut la 8 martie 1824 in Bistra, a murit la Halmagoi, in 10 aprilie 1865.

Nicodim Ganea: compozitor, dirijor si om de cultura. Studii pedagogice la Blaj (1900 - 1904), absolvent al Conservatorului din Bucuresti (1908) si al celui din Budapesta (1910). A fost corist in Societatea culturala "Carmen" din Bucuresti (1905 - 1908) si dirijor al corului Societatii Academice "Petru Maior" din Budapesta (1908 - 1910). A compus muzica de teatru, muzica vocal - simfonica si muzica corala. A scris piese de teatru ("Neagu de Lin"), poezie ("Din sarmana mea gradina", Orastie, 1910) si texte pentru muzica (oratoriul "Decebal si Sarmisegetuza") s.a. A fost unul din primii mari culegatori ai folclorului din Muntii Apuseni.Nicodim Ganea s-a nascut si a murit la Bistra (14 iunie 1878 – 24 octombrie 1949).