Zargidava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Situl arheologic de la Brad, punct „Zargidava”
Acropola Zargedava.JPG
Poziționare
Coordonate Coordonate: 46°43′31″N 26°57′00″E / 46.72528°N 26.95°E / 46.72528; 26.9546°43′31″N 26°57′00″E / 46.72528°N 26.95°E / 46.72528; 26.95
Localitate sat Brad; comuna Negri
Țara  România
Adresa La SV de sat, pe terasa stângă a Siretului
Creare
Clasificare
Cod LMI BC-I-s-A-00711
Cod RAN 23662.01.03

Zargidava (sau Zargedava) a fost o localitate geto-dacică, menționată de geograful Ptolemeu în Moldova centrală, la est de Siret, indentificată arheologic de profesorul Vasile Ursachi pe teritoriul satului Brad (comuna Negri, județul Bacău). Este prima așezare care atestă începuturile urbanizării la daci, fiind dotată cu piață centrală, un sanctuar, un palat al șefului militar și o construcție deosebită privind fortificația. S-au descoperit acolo peste 200.000 de piese arheologice.

Descriere[modificare | modificare sursă]

-localizare: sat Brad, comuna Negri, jud. Bacau, in partea de NV a satului, pe terasa stângă a Siretului

-situl este inclus in lista obiectivelor de patrimoniu national si universal, fiind incadrat in categoria A

-mentionata de Ptolemeu in Geografia, care aminteste de trei asezari important ale geto-dacilor pe Siret: Zargedava, Tamasidava si Piroboridava

-Zargedava a fost identificata arheologic de catre prof. dr. Vasile Ursachi in 1962

profesor doctor Vasile Ursachi

-cercetarile s-au desfasurat in perioada 1962-2002, insa nu au acoperit complet aria asezarii antice, vaste zone din asezarea civila, de la poalele acropolei, fiind inca necercetate

-straturi de locuire: eneolitic, epoca bronzului mijlociu, Hallstatt B, La Tene (sec IV i.Hr.-sec II d.Hr.), epoca medievala (sec. XV-XVIII, mai exact vorbim de culturile Cucuteni, Monteoru, Costișa și geto-dacica din epoca clasică și carpică si apoi epoca medievala

- este prima asezare care atestă începuturile orasului la daci, dotat cu piată centrală, un sanctuar, un palat al sefului militar si o constructie deosebită privind fortificatia. cercetatorii au concluzionat ca fortificatiile dacice au fost realizate pe fundatiile unora mai vechi, ce datau din perioada neolitica, atunci cand s-a amenjat primul sant de aparare si primul val de pamant pentru protejarea asezarii

- s-au descoperit acolo peste 200.000 de piese (piese ceramice, unelte,arme,podoabe,obiecte de uz casnic, unelte etc)

- pe acropola cetatii, arheologii au identificat o necropola neolitica, dar si una medievala, ce contine aproximativ 1.000 de morminte

- in asezarea deschisa, care se intinde la poalele acropolei si ocupa o suprafata de aproximativ 25.000 de metri patrati, cercetatorii au identificat o serie de locuinte din perioada clasica dacica, sec I i.Hr.- sec. I d.Hr., dar si din perioada carpica (daci liberi), din sec. III d.Hr.

Tezaurul de la Brad[modificare | modificare sursă]

Tezaurul de la Brad

-aici, în anul 1982, a fost descoperit unul din cele mai mari tezaure de obiecte de podoabă din sud-estul Europei, însumînd aproape 500 de obiecte, între care si primele obiecte de aur din Cultura Cucuteni, element care a schimbat perceptia potrivit careia cucutenienii nu ar fi prelucrat acest metal pretios.

Sit arheologic administrat de Asociatia Vatra Daciei[modificare | modificare sursă]

- in anii '90, terenul corespondent acropolei asezarii antice a fost atribuit unui satean din Brad, desi zona figura drept obiect de patrimoniu national si universal de clasa A, fiind folosit drept pasune.

Muzeul de istorie Roman (piese găsite la Zargedava)

- in toamna anului 2012, Octavian Bincu, un tanar topograf din Bacau, efectuand in zona masuratori pentru a intocmi fisa cadastrala a unui teren ce urma a fi vandut de catre persoana ce detinea si acropola Zargedavei, a aflat de existenta acestui sit extrem de important si l-a contactat pe Valentin Roman, vice-presedinte, la acea vreme, al Asociatiei Geto-Dacii informadu-l cu privire la starea orasului antic.

- acesta din urma, impreuna cu Adrian Grigoriu, arhitect si om de afaceri din Bucuresti, au inaintat proprietarului o oferta privind cumpararea acropolei Zargedavei, oferta acceptata de proprietar.

Zargedava, acropola

- dupa ce s-au urmat pasii legali cu privire la vanzarea si cumpararea unui teren cu regim special, asa cum este cazul celui de fata, insemnand intocmirea fisei de inventariere (care nu exista in arhiva Ministerului Culturii, desi situl era clasificat inca de acum cateva decenii) si informarea autoritatilor statului (Ministerul Culturii, Directia Judeteana de Cultura Bacau si Primaria Negri) cu privire la exercitarea de catre acestea a dreptului de preemtiune (drept pe care acestea nu l-au exercitat), acropola Zargedavei a intrat in administrarea Asociatiei Vatra Daciei, in luna octombrie 2013.

- o data cu preluarea de catre Asociatia Vatra Daciei a suprafetei de 12.900 de metri patrati ce corespund in totalitate acropolei orasului antic, situl arheologic va fi redeschis spre cercetare, insemnand decopertarea vestigiilor imobile identificate de prof. dr. Vasile Ursachi in cursul campaniilor de cercetare si protejarea lor in situ, precum si demararea campaniei de cercetare a zonelor inca neexplorate arheologic.

- de asemenea, proiectul Asociatiei prevede protejarea sitului, prin montarea unui gard si a unui post permanent de paza, dar si semnalizarea acestuia prin panouri informative ce vor fi instalate atat in aria sitului, cat si pe drumul dintre Bacau si comuna Negri.

- pe termen mediu si lung, cercetarile vor fi extinse si in asezarea civila deschisa, in urma unui parteneriat incheiat cu Muzeul Judetean Bacau, Primaria Negri si Consiliul Local Negri, intreg situl urmand a fi inclus intr-o arie protejata ce va deveni un muzeu in aer liber, un loc in care vizitatorii vor putea admira si intelege mai bine urmele trecutului, precum si modul de viata al stramosilor nostri neolitici si geto-daci.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dicționar Enciclopedic Român, Academia Republicii Populare Române, Editura Politică, București, 1962-1964
  • Zargidava: Cetatea dacicã de la Brad, Vasile Ursachi, Editura Institutul Român de Tracologie, 1995