Pelendava
 Cetatea dacică Pelendava |
|
 Localizare în România
|
|
| Locație | |
|---|---|
| Coordonate | |
| Numele locului | Punct Pelendava; la 250 m SE de satul Cârligei, pe malul de vest al Jiului; extravilan; teren agricol [1] |
| Localitate | Bucovăț (fostul sat Cârligei) |
| Județ | Dolj |
| Țară |  România |
| Referință | |
| RO-LMI | DJ-I-s-A-07878 |
| RO-RAN | 69973.01 |
| Note despre sit | |
| Recunoaștere |  Monument Istoric Național |
| Condiție | Ruinat |
|
|||||
| Tip | Castru auxiliar | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Tip construcție | Zid de piatră și cărămidă (faza a II-a) Palisadă și val de pământ (faza I) |
||||
| Davă preexistentă | Pelendava | ||||
| Unitate administrativă | Dacia Malvensis | ||||
| Atestare | Tabula Peutingeriana | ||||
| Cod RAN | 69937.01 | ||||
| Cod LMI | DJ-II-m-A-08321.02 | ||||
| Amplasare | |||||
| Denumire loc | Cartier Mofleni | ||||
| Localitate | Craiova | ||||
 |
|||||
modifică  |
|||||
Pelendava a fost vechea capitală a tribului dacic al pelilor.[necesită citare]
Cuprins |
Cetate dacică [modificare]
Toponimul Pelendava (Pelendova) este un cuvânt compus, cu prima componentă derivată din cuvântul indoeuropean prezumtiv *peled- „umed; a curge”[3][4] (legat de așezarea în lunca Jiului) și a doua componentă fiind termenul dacic dava (sau deva) „așezare, sat, localitate”, din prezumtivul indoeuropean *dhe-u-a[5][6].
Castru roman [modificare]
La începutul secolului al II-lea romanii au construit la Pelendava un castru, întâi din valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în timpul lui Hadrian). Datorită protecției castrului roman și a garnizoanei militare, Pelendava romană a cunoscut o viață înfloritoare.[necesită citare]
Localitatea atestată documentar, în varianta Pelendova, pe harta numită Tabula Peutingeriana, o copie medievală a unei hărți romane executate în jurul anului 225 din inițiativa împăratului Caracalla.[necesită citare]
Vestigiile Pelendavei se gasesc și azi în Craiova, cartierul Mofleni.[necesită citare]
În pisania mănăstirii Coșuna se menționează că la construcția bisericii s-a folosit piatra (pentru temelie) și cărămida castrului.[necesită citare]
Vezi și [modificare]
Referințe [modificare]
- ^ a b „Lista Monumentelor Istorice, Județul Dolj”. www.inmi.ro. http://www.inmi.ro/lmi/dolj.pdf. Accesat la 11 Noiembrie 2012.
- ^ „Repertoriul Arheologic Național (RAN)”. ran.cimec.ro. http://ran.cimec.ro. Accesat la 11 Noiembrie 2012.
- ^ Alois Walde & Julius Pokorny, Vergleichendes Wörterbuch der indogermanischen Sprachen (Dicționar comparativ al limbilor indoeuropene), 3 volume, Berlin, 1927-1932; vol. 2, p. 66
- ^ Julius Pokorny, Indogermanisches etymologisches Wörterbuch (Dicționar etimologic indoeuropean), 2 vol. Berna-München, 1947-1966. Ediția cea mai recentă (a V-a), 2005. ISBN 3772009476
- ^ A. Walde & J. Pokorny, Vergleichendes Wörterbuch der indogermanischen Sprachen (Dicționar comparativ al limbilor indoeuropene), vol. 1, p. 826
- ^ Wilhelm Tomaschek, Die alten Thraker. Eine ethnologische Untersuchung (Vechii traci. Cercetare etnologică), Viena, 1893-1894. (Sitzungsberichte der Akademie Nr. 128, 130 & 131). I, p. 101, II, 2, p. 29
