Romanicul în Transilvania

Biserica romanică din Gușterița (inițial sub patronajul Sf. Elisabeta de Turingia), monument de sec. al XIII-lea

Portalul Bisericii "Sf. Mihail" din Cisnădioara

Portalul romanic al Bisericii fortificate din Hosman, cu reprezentarea Sfântului Petru ținând cheia raiului (în stânga imaginii)

Romanicul din Transilvania, reprezentat în special de arhitectura ecleziastică (sacrală), dar și de unele reprezentări ale artei plastice, a pătruns prin intermediul unor șantiere benedictine din secolele XII-XIII. Majoritatea edificiilor au fost distruse în timpul marii invazii mongole, după care fie au căzut în ruină, fie au fost reclădite în stil gotic.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Primul monument romanic atestat cert este Catedrala "Sf. Mihail" din Alba Iulia (sfârșitul sec. al XI-lea).

În zona Sibiului există de asemenea o serie de bazilici cu trei nave, de inspirație renană (Cisnădioara, Cisnădie, Gușterița, Noul Săsesc etc.).^[1]

În nordul Transilvaniei principalele monumente romanice sunt inspirate din șantierul benedictin de la Pannonhalma, tot din categoria bazilicilor cu trei nave (Acâș, Herina etc.).^[2]

Edificii romanice din Transilvania[modificare | modificare sursă]

Edificii sacrale[modificare | modificare sursă]

Catedrala "Sfântul Mihail" din Alba Iulia
Biserica reformată din Acâș (fostă mănăstire benedictină)
Biserica reformată din Bădești
Biserica fortificată din Cincu
Biserica "Sfântul Mihail" din Cisnădioara
Biserica evanghelică din Herina
Biserica reformată din Luncani
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Strei
Biserica reformată din Uileacu Șimleului (fostă mănăstire benedictină)

Edificii laice (civile sau militare)[modificare | modificare sursă]

Donjoanele de la Cheresig (județul Bihor) și de la Cetatea Greavilor din Gârbova (județul Alba).
Cetățile Feldioara (județul Brașov), Cetatea Trascăului (județul Alba), Câlnic (județul Alba) și Deva (județul Hunedoara).

Toate aceste construcții romanice laice datează din secolul al XIII-lea.

Itinerariul european Transromanica[modificare | modificare sursă]

Consiliul Europei a inclus în anul 2007 Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia în itinerariul european Transromanica, de punere în valoare a arhitecturii romanice.^[3]

Note[modificare | modificare sursă]

^ Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București 1976, pag. 262.
^ Idem.
^ Transromanica. Council of Europe. Event occurs at 10:14. https://www.youtube.com/watch?v=SYgHsavO8sM&t=10m14s. Accesat la 25 septembrie 2021.