Arhidieceza de Alba Iulia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Episcopia Transilvaniei)
Jump to navigation Jump to search
Arhidieceza de Alba Iulia
Archidioecesis Albae Iuliensis
Gyulafehérvári Főegyházmegye
Catedrala romano-catolică "Sf. Mihail" 18.jpg
Cult: romano-catolic
Biserica:
Țara:
Teritoriu:
Reședință:
Catedrală:
Nume în latină:
Archidioecesis Albae Iuliensis
Anul înființării:
Limbă:
Arhiepiscop:
György Jakubinyi, arhiepiscop de Alba Iulia
Episcop auxiliar:
József Tamás, episcop titular de Valabria
Arhidecanate:
15 plus Ordinariatul Armeano-Catolic
Nr. credincioși:
440.000
Adresa:
Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, RO-510010 Alba Iulia, str. Mihai Viteazul nr. 21
Sigiliul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia (în latină Archidioecesis Albae Iuliensis, în maghiară Gyulafehérvári Érsekség) este una din cele două arhiepiscopii romano-catolice din România, alături de Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. A fost înființată de către Sfântul Ștefan, primul rege al Regatului Maghiar, în anul 1009 ca dieceză a Transilvaniei, cu sediul la Alba Iulia.

Catedrală episcopală este Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, și datează din vremea arpadienilor[1][2]. Din 1994 arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia este György Jakubinyi.

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia grupează cel mai mare număr de credincioși romano-catolici din România, anume 440.000 de credincioși conform Annuario Pontificio pe anul 2008, față de ca. 91.500 de credincioși în Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. Arhiepiscopia cuprinde județele Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Harghita, Covasna, Hunedoara, Mureș, Sălaj și Sibiu. Renumitul loc de pelerinaj de la Șumuleu-Ciuc, care de Rusalii întrunește sute de mii de credincioși (în special secui și ceangăi), se află tot în această arhiepiscopie.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Turnul sudic al Catedralei Sf. Mihail (sec. al XIII-lea), înalt de 62 m

Episcopia a fost fondată în anul 1009 de către regele Ștefan I al Ungariei, fiind una dintre cele zece episcopii fondate de acest rege. Inițial s-a numit Episcopia Ardealului sau Episcopia Transilvaniei (în latină Dioecesis Transylvaniensis) și a fost sufragană a Arhiepiscopiei de Kalocsa.

În data de 22 martie 1932, ca urmare a concordatului din 1927, încheiat între România și Sfântul Scaun, numele episcopiei a fost schimbat din Transylvaniensis în Albae Iuliensis. Cu aceeași ocazie Episcopia de Alba Iulia a fost scoasă de sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Kalocsa și trecută sub jurisdicția Arhiepiscopiei de București, situație care a durat până în 1991.

În perioada 1940-1944, în care Regatul României a cedat Ardealul de Nord către Ungaria fascistă, episcopul Marton Aron de la Alba Iulia a efectuat vizite canonice în teritoriile diecezane din Ardealul de Nord, remarcându-se drept critic al fascismului. Predica sa ținută pe 18 mai 1944 în Biserica Sf. Mihail din Cluj, în care s-a ridicat împotriva concentrării evreilor transilvăneni, a atras expulzarea episcopului de Alba Iulia de pe teritoriul Ungariei fasciste și predarea sa sub escortă autorităților române.[3]

În data de 5 august 1991 papa Ioan Paul al II-lea a ridicat Episcopia de Alba Iulia la statutul de arhiepiscopie (Archidioecesis) , ocazie cu care i-a acordat exempțiunea, adică subordonarea imediată față de Sfântul Scaun. Această modificare de statut a avut loc prin constituția apostolică intitulată Quod satis constat.

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]