Arhidieceza de Alba Iulia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Episcopia Transilvaniei)
Sari la navigare Sari la căutare
Arhidieceza de Alba Iulia
GyulafehervarFotoThalerTamas.JPG
Poziție geografică
ȚarăRomânia  Modificați la Wikidata
Statistici
Populație 
 –totală3.590.500  Modificați la Wikidata
Viața bisericească
CultBiserica Catolică  Modificați la Wikidata
RitRoman Rite[*]  Modificați la Wikidata
Înființare  Modificați la Wikidata
CatedralăCatedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia  Modificați la Wikidata
Conducere
Prezență online
site web oficial
Sigiliul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia (în latină Archidioecesis Albae Iuliensis, în maghiară Gyulafehérvári Érsekség) este una din cele două arhiepiscopii romano-catolice din România, alături de Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. A fost înființată de către Sfântul Ștefan, primul rege al Regatului Maghiar, în anul 1009 ca dieceză a Transilvaniei, cu sediul la Alba Iulia.

Catedrală episcopală este Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, și datează din vremea arpadienilor[1][2]. Din 2020 arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia este Gergely Kovács.

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia grupează cel mai mare număr de credincioși romano-catolici din România, anume 440.000 de credincioși conform Annuario Pontificio pe anul 2008, față de ca. 91.500 de credincioși în Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. Arhiepiscopia cuprinde județele Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Harghita, Covasna, Hunedoara, Mureș, Sălaj și Sibiu. Renumitul loc de pelerinaj de la Șumuleu-Ciuc, care de Rusalii întrunește sute de mii de credincioși (în special secui și ceangăi), se află tot în această arhiepiscopie.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Turnul sudic al Catedralei Sf. Mihail (sec. al XIII-lea), înalt de 62 m

Episcopia a fost fondată în anul 1009 de către regele Ștefan I al Ungariei, fiind una dintre cele zece episcopii fondate de acest rege. Inițial s-a numit Episcopia Ardealului sau Episcopia Transilvaniei (în latină Dioecesis Transylvaniensis) și a fost sufragană a Arhiepiscopiei de Kalocsa.

În data de 22 martie 1932, ca urmare a concordatului din 1927, încheiat între România și Sfântul Scaun, numele episcopiei a fost schimbat din Transylvaniensis în Albae Iuliensis. Cu aceeași ocazie Episcopia de Alba Iulia a fost scoasă de sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Kalocsa și trecută sub jurisdicția Arhiepiscopiei de București, situație care a durat până în 1991.

În perioada 1940-1944, în care Regatul României a cedat Ardealul de Nord către Ungaria fascistă, episcopul Áron Márton de la Alba Iulia a efectuat vizite canonice în teritoriile diecezane din Ardealul de Nord, remarcându-se drept critic al fascismului. Predica sa ținută pe 18 mai 1944 în Biserica Sf. Mihail din Cluj, în care s-a ridicat împotriva concentrării evreilor transilvăneni, a atras expulzarea episcopului de Alba Iulia de pe teritoriul Ungariei fasciste și predarea sa sub escortă autorităților române.[3]

După arestarea episcopului Áron Márton în anul 1949 a fost consacrat în clandestinitate episcop auxiliar de Alba Iulia profesorul Győző Simon Macalik. Acesta a fost arestat la rândul său în anul 1951 și a murit după doi ani în închisoarea Jilava.

În anul 1955 episcopul Márton, ridicat între timp la rangul de arhiepiscop, a fost eliberat din închisoare și s-a întors la conducerea Diecezei de Alba Iulia.

În data de 5 august 1991 papa Ioan Paul al II-lea a ridicat Dieceza de Alba Iulia la statutul de arhiepiscopie (Archidioecesis), ocazie cu care i-a acordat exempțiunea, adică subordonarea imediată față de Sfântul Scaun. Această modificare de statut a avut loc prin constituția apostolică intitulată Quod satis constat.

Note[modificare | modificare sursă]

Galerie[modificare | modificare sursă]


Vezi și[modificare | modificare sursă]