Măgina, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Măgina
—  localitate componentă[*]  —
Măgina se află în România
Măgina
Măgina
Măgina (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°20′32″N 23°39′27″E / 46.34222°N 23.65750°E / 46.34222; 23.6575046°20′32″N 23°39′27″E / 46.34222°N 23.65750°E / 46.34222; 23.65750

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Alba county CoA.png Alba
Municipiu ROU AB Aiud CoA1.jpg Aiud

SIRUTA 1259
Atestare 1344[1]

Populație (2011)
 - Total 496 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 515207

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Măgina (Musina) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 139)

Măgina este o localitate componentă a municipiului Aiud din județul Alba, Transilvania, România.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 139) localitatea apare sub numele de „Musina”. De-a lungul văii care străbate localitatea sunt însemnate pe hartă cu F.m. ("Fruchtmühle" = "Getreidemühle") mai multe mori de măcinat cereale. În extravilanul sud-estic al satului exista în acel timp un cuptor de ars țigle și cărămizi (Ziegl Offen).

Vechea mănăstire[modificare | modificare sursă]

În partea de vest a satului a existat în secolul al XVIII-lea o mănăstire, marcată pe Harta Iosefină ca "Monaster". Mănăstirea avea un interior de 120 orgii (stânjeni vienezi) lungime și 100 orgii lățime. Averea consta dintr-un arător de 10 găleți[2], un fânaț de 2 care de fân și o vie. În anul 1745 moara mănăstirii a fost ocupată de colegiul reformat-calvin din Aiud. Înainte de 1759 trăia în mănăstire un călugăr Sofronie Pavlovici, care în urma agitației lui Sofronie părăsește mănăstirea. În 1762 se reîntoarce, ducând la Blaj o parte din averea mobilă a mănăstirilor din Geoagiul de Sus și Râmeț. În 1764 în mănăstirea de la Măgina trăia același călugăr Sofronie Pavlovici. Șematismul[3] jubilar al arhidiecezei Blajului din 1900 afirmă că mănăstirea ar fi fost întemeiată în anul 1611[4].

Obiectiv memorial[modificare | modificare sursă]

  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul este amplasat în centrul localității, fiind ridicat în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial, prin contribuția locuitorilor, în anul 1923. Monumentul este de tip obelisc și este realizat din piatră de calcar, iar împrejmuirea este asigurată de un gard din țevi metalice, fixate în stâlpi de beton. Pe fațada obeliscului este un înscris comemorativ: „1914-1919- VOUĂ CARE N-AȚI MAI VENIT ACASĂ VI SE VA RIDICA ACEST SMERIT SEMN DE VEȘNICĂ RECUNOȘTINȚĂ“. La baza monumentului, în plan frontal, este înscris: „S-A RIDICAT DE POPORUL RECUNOSCĂTOR ÎN ANUL 1923“.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Cf. Dan Ghinea (2000), Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, pag. 29
  2. ^ 1 găleată = 80 litri de cereale.
  3. ^ Șematism (schematism): descriere schematică a diecezei catolice, cu consemnarea tuturor preoților, după anumite rubrici.
  4. ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal