Sistemul Westminster

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sediul Parlamentului Regatului Unit (în engleză, The Houses of Parliament) se găsește în clădirea Palatului Westminster din Londra.

Sistemul Westminster, conform originalului din engleză, Westminster system, este un sistem parlamentar democratic al unui sistem de guvernare modelat după modelul politic al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Termenul provine de la numele palatului Westminster, sediul Parlamentului Regatului Unit.

Sistemul, care este destul de complex, constă dintr-o serie de proceduri pe care o legislatură operațională trebuie să le urmeze. Este utilizat sau a fost utilizat în cazul legislaturilor naționale și a celor sub-naționale din majoritatea țărilor din Commonwealth, precum și în națiuni care sunt actualmente ex-Commonwealth. Provinciilor britanice, care constituie Canada de azi, le-a fost acordat acest drept în 1848. De asemenea, acest drept a fost acordat pentru șase colonii, care costituie Australia de azi, între 1855 and 1890.

Sistemul este de asemenea utilizat în țări care nu au avut vreo legătură directă sau indirectă cu Imperiul Britanic și cu Regatul Unit.

Caracteristici esențiale[modificare | modificare sursă]

Elemente importante ale Sistemului Westminster cuprind următoarele aspecte:

Modus operandi[modificare | modificare sursă]

Modul de operare al funcțiilor executive în cadrul Westminster System este complex. În esență, șeful statului, de cele mai multe ori un monarh sau un președinte, este o persoană ceremonială, care este teoretic, nominal sau de jure sursa puterii executive a sistemului. În realitate, această învestitură nu conferă puteri executive reale, chiar dacă autoritatea executivă este exercitată în numele său.

Rolul șefului de stat[modificare | modificare sursă]

Șeful statului sau reprezentatul său special (guvernator general, conform governor-general) invită formal șeful guvernului ca să formeze guvernul (de asemenea numit administrație). În Regatul Unit, această invitație formală este cunoscută sub idiomul "sărutarea mâinilor" (în original, kissing hands). Although the dissolution of the legislature and the call for new elections is formally performed by the head of state, by convention the head of state acts according to the wishes of the head of government.

A president, monarch, or governor-general might possess clearly significant reserve powers. Examples of the use of such powers include the Australian constitutional crisis of 1975 and the Canadian King-Byng Affair in 1926. Either action is likely to bend or break existing conventions. The Lascelles Principles were an attempt to create a convention to cover similar situations, but have not been tested in practice. Because of differences in their written constitutions, the formal powers of monarchs, governors-general, and presidents vary greatly from one country to another. However, as sovereigns and governors-general are not elected, they are often shielded from any public disapproval stemming from unilateral or controversial use of their powers.

Cabinet government[modificare | modificare sursă]

In The English Constitution, Walter Bagehot emphasised the divide of the constitution into two components, the Dignified (that part which is symbolic) and the Efficient (the way things actually work and get done), and called the Efficient "Cabinet Government".[1] Although there have been many works since emphasising different aspects of the "Efficient", no one has seriously questioned Bagehot's premise that the divide exists in the Westminster system.

Parlamente uni- și bicamerale[modificare | modificare sursă]

Țări existente[modificare | modificare sursă]

Parliament House, Canberra, Australia
The Sansad Bhavan (Parliament House) building in New Delhi, India
The Parliament building in Kuala Lumpur, Malaysia
The Parliament House, Islamabad, Pakistan

Countries that use variations on the theme of the Westminster system include the following:

Țară Parlament Sistem de guvernare
Antigua și Barbuda Antigua and Barbuda Parlament:
Senate
House of Representatives
Monarhie
Australia Australia Parliament:
Senate
House of Representatives
Monarhie
Bahamas The Bahamas Parliament:
Senate
House of Assembly
Monarchy
Insulele Bermude Bermuda Parliament:
Senate of Bermuda
House of Assembly
Monarchy
Bangladesh Bangladesh Jatiyo Sangshad Republic
Barbados Barbados Parliament:
Senate
House of Assembly
Monarchy
Belize Belize National Assembly:
Senate
House of Assembly
Monarchy
Canada Canada Parliament of Canada:
Senate
House of Commons
Monarchy
Dominica Dominica House of Assembly Republic
Grenada Grenada Parliament:
Senate
House of Representatives
Monarchy
India India Parliament:
Rajya Sabha
Lok Sabha
Republic
Irak Iraq Council of Representatives Republic
Republica Irlanda Ireland Oireachtas:
Seanad Éireann
Dáil Éireann
Republic
Israel Israel Knesset Republic
Jamaica Jamaica Parliament:
Senate
House of Representatives
Monarchy
Malaezia Malaysia Parliament:
Dewan Negara
Dewan Rakyat
Monarchy
Malta Malta Parliament Republic
Mauritius Mauritius National Assembly Republic
Nauru Nauru Parliament Republic
Noua Zeelandă New Zealand Parliament Monarchy
Pakistan Pakistan Parliament:
Senate
National Assembly
Republic
Papua Noua Guinee Papua New Guinea Parliament Monarchy
Sfântul Cristofor și Nevis Saint Kitts and Nevis National Assembly Monarchy
Sfânta Lucia Saint Lucia Parliament:
Senate
House of Assembly
Monarchy
Singapore Singapore Parliament Republic
Sfântul Vicențiu și Grenadine Saint Vincent and the Grenadines House of Assembly Monarchy
Insulele Solomon Solomon Islands Parliament of the Solomon Islands Monarchy
Swaziland Swaziland Parliament:
Senate
House of Assembly
Monarchy
Trinidad și Tobago Trinidad and Tobago Parliament:
Senate
House of Representatives
Republic
Tuvalu Tuvalu Parliament Republic
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord United Kingdom Parliament:
House of Lords
House of Commons
Monarchy
Vanuatu Vanuatu Parliament Republic

Former țări[modificare | modificare sursă]

  • The Union of South Africa between 1910 and 1961, and the Republic of South Africa between 1961 and 1984. The 1983 constitution abolished the Westminster system in South Africa.
  • Newfoundland between 1907 and 1934 when Newfoundland gave up self-government and reverted to direct rule from London.
  • Rhodesia between 1965 and 1979, and Zimbabwe between 1980 and 1987. The 1987 constitution abolished the Westminster system.
  • Nigeria following the end of British colonial rule in 1960, which resulted in the appointment of a Governor-General and then a President, Nnamdi Azikiwe. The system ended with the military coup of 1966.
  • Ceylon between 1948 and 1972, and Sri Lanka from 1972 until 1978 when the constitution was remodelled into an Executive presidential system.
  • Burma following independence in 1948 until the 1962 military coup d'état.
  • Ghana between 1957 and 1960.
  • Tanganyika between 1961 and 1962.
  • Sierra Leone between 1961 and 1971.
  • Uganda between 1962 and 1963
  • Kenya between 1963 and 1964.
  • Malawi between 1964 and 1966.
  • The Gambia between 1965 and 1970.
  • Guyana between 1966 and 1980.
  • Fiji between 1970 and 1987.
  • Nepal after Constituent Assembly Elections in 10 April 2008

Exemple ficționale[modificare | modificare sursă]

A se vedea și[modificare | modificare sursă]

Referințe, notes[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "The English Constitution" see Bibliography.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]