Papa Benedict al XVI-lea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Benedict al XVI-lea
Pope Benedict XVI 1.jpg
Nume Joseph Alois Ratzinger
Început de pontificat 19 aprilie 2005
Final de pontificat 28 februarie 2013
Predecesor Ioan Paul al II-lea
Succesor Francisc
Născut 16 aprilie 1927
Decedat  
Sfântul Scaun
Coat of arms Holy See.svg

Acest articol este parte a seriei:
Politica și guvernul
Vaticanului



Benedict al XVI-lea, în latină Benedictus PP. XVI, născut Joseph Alois Ratzinger, (n. 16 aprilie 1927, Marktl am Inn, Bavaria), a fost papă al Bisericii Catolice, ales la 19 aprilie 2005 în urma Conclavului din 2005, ca succesor al papei Ioan Paul al II-lea. În același timp a deținut funcția de episcop al Romei și suveran al statului Vatican. Este al 265-lea papă în istoria Bisericii Romano-Catolice și primul papă german după 482 de ani (ultimul papă german a fost Papa Adrian al VI-lea, în perioada 1522-1523). Înaintea alegerii sale ca papă cardinalul Ratzinger a fost decan al colegiului cardinalilor, prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței și președinte al Comisiei pontificale teologice internaționale.

După anunțul retragerii, făcut pe 11 februarie 2013, a renunțat la funcție în data de 28 februarie 2013, ora 20.00 (CET). Noul său titlu este acela de „papă emerit”.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Între anii 1946 și 1951 a studiat Teologia și Filosofia la Universitatea din München. În 1951 a fost hirotonit preot, împreună cu fratele său mai mare Georg Ratzinger. În anul 1953 a devenit doctor în teologie iar în 1957 docent pentru teologie fundamentală la Universitatea din München. La vârsta de 31 de ani (1958) a primit catedra de dogmatică și teologie fundamentală la Institutul Superior de Filosofie și Teologie din Freising. Până în anul 1977 a predat și la universitățile din Bonn, Münster, Tübingen și Regensburg.

BXVI CoA like gfx PioM.svg

A luat parte la Conciliul Vatican II (1962-1965) în calitate de consilier al arhiepiscopului de Köln, cardinalul Joseph Frings. În martie 1977 a fost numit de papa Paul al VI-lea în scaunul arhiepiscopal de München și Freising, iar două luni mai târziu a fost ridicat la rangul de cardinal. La 25 noiembrie 1981 papa Ioan Paul al II-lea l-a numit prefect al „Congregației pentru Doctrina Credinței”, în anul 2002 devine decan al „Colegiului Cardinalilor” și episcop de Ostia. Din 1986 până în 1992, cardinalul Ratzinger funcționează ca președinte al Comisiei pentru prepararea Catehismului Bisericii Catolice.

Cardinalul Ratzinger a condus oficierea slujbei religioase cu ocazia funeraliilor papei Ioan Paul al II-lea la 8 aprilie 2005. În după-amiaza zilei de 19 aprilie 2005 a fost ales papă, luând numele de Benedict al XVI-lea, ca omagiu pentru sfântul Benedict de Nursia, întemeietorul ordinului benedictinilor, și pentru papa Benedict al XV-lea (1914-1922), denumit și „Papă al păcii”.

La vârsta de 78 de ani, a fost cel mai în vârstă papă ales de la papa Clement al XII-lea în 1730.

Papa Benedict al XVI-lea este al optulea papă german; primul a fost papa Grigore al V-lea (996-999). Ultimul papă cu numele de Benedict, Benedict al XV-lea a servit ca pontif din 1914 până în 1922, pontificatul său fiind legat de Primul Război Mondial.

Alegerea numelui de Benedict are importanță simbolică. Ziua de naștere a noului papă, 16 aprilie, este sărbătoarea sfântului Benedict Iosif Labre (26 martie 1748 - 16 aprilie 1783), cunoscut ca Sfântul Pelerin.

Papa Benedict al XVI-lea vorbește fluent germana, italiana, franceza, engleza, spaniola și latina. Este autor al unui mare număr de cărți și monografii pe teme religioase, de morală și filosofie. În timpul întregii sale activități de până acum a rămas fidel principiilor sale morale și religioase, apărând cu consecvență dogmele Bisericii Catolice, ceea a determinat pe unii comentatori să-l situeze în aripa conservatoare a bisericii.

Papalitate[modificare | modificare sursă]

Wikiştiri
La Wikiștiri găsiți reportaje referitoare la papa Benedict al XVI-lea


Anunțul alegerii noului papă și al numelui acestuia[modificare | modificare sursă]

În după-amiaza zilei de 19 aprilie 2005, la ora locală 18:14, cardinalul protodiacon Jorge Arturo Medina Estévez a ieșit în Balconul Bazilicii Sfântul Petru anunțând: " Annuntio vobis gaudium magnum; habemus Papam: Eminentissimum ac Reverendissimum Dominum, Dominum Josephum Sanctae Romanae Ecclesiae Cardinalem Ratzinger qui sibi nomen imposuit Benedictum XVI" (Vă anunț vouă o bucurie mare, avem papă: Eminentissimul și Reverendissimul Domnului Joseph, al Sfintei Biserici Romane Cardinal Ratzinger, care și-a ales pentru sine numele Benedict al XVI-lea).

Primul mesaj Urbi et Orbi[modificare | modificare sursă]

La ora locală 18:48 papa Benedict al XVI-lea, precedat de Sfânta Cruce, a ieșit pe balconul exterior de binecuvântări al Bazilicii Sfântul Petru pentru a saluta poporul și a împărți binecuvântarea apostolică "Urbi et Orbi".

Prima binecuvântare a noului Suveran Pontif a fost însoțită de cuvintele: "Iubiți frați și surori, după marele papă Ioan Paul al II-lea, domnii cardinali m-au ales pe mine, un simplu și umil lucrător al viei Domnului.

Mă consolează faptul că Dumnezeu știe să lucreze și să acționeze cu instrumente insuficiente și peste toate, mă încred rugăciunilor voastre.

În bucuria lui Isus cel înviat, încrezători în ajutorul său permanent, să mergem înainte. Domnul ne va ajuta și Maria, Maica sa Sfântă, va sta de partea noastre. Mulțumesc."

Inaugurarea pontificatului[modificare | modificare sursă]

După conclav papa Benedict al XVI-lea a decis să cineze în seara de 19 aprilie 2005 cu toți cardinalii în Domus Sanctae Marthae, unde s-a și odihnit în acea noapte.

A doua zi, dimineața, la ora locală 9, papa a prezidat Celebrarea Euharistică cu cardinalii în Capela Sixtină și a ținut omilia în limba latină.

Solemnitatea inaugurării pontificatului a avut loc în Bazilica Sfântul Petru din Roma duminică 24 aprilie începând cu ora locală 10:00.

La inaugurarea pontificatului său a spus: "Adevăratul meu program de guvernare nu este acela de a face voia mea, de a urma ideile mele, ci acela de a mă dispune, împreună cu întreaga Biserică, la ascultarea cuvântului și a voinței Domnului și de a mă lăsa îndrumat de El, așa încât să fie El însuși cel care conduce Biserica în acest ceas al istoriei noastre." În timpul predicii ținute astăzi în fața celor aproximativ 500.000 de credincioși, a fost întrerupt în repetate rânduri de aplauzele credincioșilor.

Papa a ales ca în această zi să nu își prezinte programul pontificatului pentru că "am avut ocazia să [îl] expun deja în mesajul de miercuri 20 aprilie; nu vor lipsi alte ocazii pentru a o face". În schimb a ales să comenteze "cele două semne prin care este reprezentată în mod liturgic asumarea Ministerului Petrin", adică Paliumul și Inelul Pescarului. Vorbind despre Palium, Papa a subliniat că este "o imagine a jugului lui Cristos, pe care Episcopul acestui oraș, Slujitorul Slujitorilor lui Dumnezeu, îl ia pe umerii săi". Paliumul este făcut din lână de oaie, lână care "vrea să reprezinte oaia pierdută sau chiar pe cea bolnavă și pe cea slabă, pe care păstorul o pune pe umerii săi și o conduce la apa vieții". Subliniind că păstorul cel bun merge până și în pustiu pentru a-și salva oițele - care suntem noi -, Papa a spus: "Sfânta neliniște a lui Cristos trebuie să-l însuflețească pe păstor: pentru el nu este indiferent că atâtea persoane trăiesc în pustiu. Și există multe forme de pustiu. Este pustiul sărăciei, pustiul foametei și al setei, pustiul părăsirii, al singurătății, al iubirii distruse. Există pustiul întunecimii lui Dumnezeu, al goliciunii sufletelor care nu mai au conștiința demnității și al drumului omului. Pustiurile exterioare se înmulțesc în lume."

Bazilica Sfântul Petru

Legat de Inelul lui Petru, Papa a amintit episodul evanghelic al pescuirii miraculoase, subliniind misiunea sa de pescar de oameni. "Sfinții Părinți", a amintit Suveranul Pontif, "au dedicat un comentariu cu totul deosebit acestei misiuni speciale. Ei spun așa: pentru pește, creat pentru apă, e mortal să fie scos afară din mare. Este lipsit de elementul său vital pentru a servi ca hrană omului. Dar în misiunea pescarului de oameni se întâmplă contrariul. Noi oamenii trăim alienați, în apele sărate ale suferinței și ale morții; într-o mare de obscuritate lipsită de lumină. Plasa evangheliei ne trage afară din apele morții și ne conduce la splendoarea luminii lui Dumnezeu, la adevărata viață." Și a continuat: "Pescarul de oameni, urmându-l pe Cristos, este necesar să-i conducă pe oameni în afara mării sărate cu toate alienările sale, spre tărâmul vieții, spre lumina lui Dumnezeu."

Papa Benedict a subliniat și ideea unității care reiese din cele două simboluri abordate în predică. "Să facem tot posibilul pentru a străbate drumul spre unitatea pe care tu ai făgăduit-o. Să ne amintim de ea în rugăciunea adresată Domnului, ca niște cerșetori: da, Doamne, amintește-ți de făgăduința ta. Fă să fim un păstor și o turmă! Nu permite ca mreaja ta să se rupă și ajută-ne să fim slujitori ai unității!" La final, gândul noului Papă s-a întors la predecesorul său, care în 1978 spunea: "Nu vă temeți, deschideți, ba chiar deschideți-i larg porțile lui Cristos!" Repetând apelul, Papa a încheiat cu următoarele cuvinte: "Aș vrea, cu mare forță și mare convingere, plecând de la experiența unei îndelungate vieți personale, să vă spun vouă, iubiți tineri: nu vă temeți de Cristos! El nu ia nimic, ci dăruiește totul. Cine i se dăruiește lui, primește însutit. Da, deschideți, deschideți-i larg porțile lui Cristos - și veți afla adevărata viață. Amin."

Magisteriu[modificare | modificare sursă]

Este vorba de documente scrise de Papa pentru a explică învățătura Revelației. Benedict al XVI-lea a scris 3 enciclice sau scrisori despre un anumit temă: Spe salvi (despre speranța creștină),[1] Deus caritas est (despre dragostea),[2] și Caritas in veritate (despre dezvoltarea umană integrală în caritate și în adevăr).[3] A mai scris alte texte diferite[4] de pildă exortați, mesaje, discursuri, etc.

Ridicarea în rang a Bisericii Române Unite[modificare | modificare sursă]

În 16 decembrie 2005 a ridicat Biserica Română Unită cu Roma la rangul de biserică arhiepiscopală majoră, cu autonomie și drepturi similare celor aferente patriarhiilor catolice orientale, conform can. 151-154 din CCEO.[5]

În data de 18 februarie 2012 l-a ridicat în demnitatea de cardinal pe arhiepiscopul Lucian Mureșan, întâistătătorul Bisericii Române Unite,[6] și i-a acordat Biserica Sf. Atanasie cel Mare ca biserică titulară la Roma.[7]

"Inabilități" de comunicare[modificare | modificare sursă]

  • În luna septembrie 2006, Papa Benedict al XVI-lea a stârnit protestele liderilor religioși din multe țări musulmane, în urma unei prelegeri pe care suveranul pontif a susținut-o la Universitatea din Regensburg, intitulată "Credință, rațiune și universitate - amintiri și reflecții", care s-a dorit o pledoarie împotriva războaielor purtate în numele lui Dumnezeu.

Referindu-se la "jihad" - războiul sfânt în credința islamică, el a citat dintr-un dialog purtat de împăratul bizantin Manuel al II-lea Paleolologos cu un persan cultivat, in timpul asediului orașului Constantinopole. Pasajul care a stârnit furia lumii musulmane suna astfel: "Împăratul a ajuns la tema jihadului...El știa sigur că în Sura nr. 2, 256 din Coran scrie: Credința nu poate fi impusă cu forța - acesta este unul dintre primele versete coranice din timpul în care, așa cum povestesc înțelepții, Mohammed însuși era încă neputincios și se afla sub amenințare. Dar împăratul cunoștea, desigur, și versetele apărute mai târziu în Coran despre războiul sfânt (...) El i se adresează interlocutorului său într-o formă surprinzător de directă, atingând tema centrală a relației dintre religie si violență. El spune: Arată-mi ce a adus nou Mahommed și vei găsi doar lucruri rele sau inumane, cum este îndemnul său de a răspândi credința predicată de el cu sabia. Împăratul argumentează apoi de ce răspândirea credinței prin forță este împotriva firii. Ea este împotriva esenței lui Dumnezeu și a esenței sufletului (...) Credința este rodul sufletului, nu al corpului. Cine vrea să-și aducă aproapele către credință are nevoie de darul de a vorbi și a gândi în mod convingător, nu de forță și amenințare." Papa Benedict al XVI-lea si-a pus in cap lumea musulmana

Vizita Papei Benedict al XVI-lea în Regatul Unit[modificare | modificare sursă]

În perioada 16 - 19 septembrie 2010, Papa Benedict al XVI-lea a făcut o vizită în Regatul Unit, prima vizită a unui suveran pontif în această țară în ultimii 500 de ani, din vremea separării Bisericii Anglicane de Scaunul Pontifical.

La 19 septembrie 2010, a avut loc slujba de beatificare a Cardinalului John Henry Newman. Slujba religioasă, la care au fost de față 55.000 de credincioși, a avut loc în parcul Crofton, imens spațiu verde situat la periferia orașului Birmingham.

Retragerea din funcție[modificare | modificare sursă]

Papa Benedict al XVI-lea a anunțat pe 11 februarie 2013 că se va retrage în 28 februarie din funcția de suveran pontif, fiind, conform ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, primul papă din evul mediu până în prezent care a ales să renunțe la acest oficiu.[8] Într-un discurs[9] în limba latină, ținut în fața Consistoriului (întâlnirea formală a tuturor cardinalilor Bisericii Catolice) a declarat că în urma examinării conștiinței și-a dat seama că puterile sale nu mai sunt adecvate din cauza vârstei pentru îndeplinirea misiunii pontificale.[10] Conclavul din 2013 ar urma să aibă loc încă înainte de Paști.[10]

Papa Benedict al XVI-lea și-a ales ca loc de retragere definitivă din viața publică mănăstirea „Mater Ecclesiae”, a cărei renovare a inițiat-o din noiembrie 2012. Totuși, la data de 28 februarie 2013 lucrările la mănăstire (aflată la nici 200 m de Bazilica Sfântul Petru din Roma) nefiind terminate, fostul papă s-a mutat provizoriu la reședința de vară a papilor de la Castel Gandolfo.[11]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]



{{Casetă succesiune|înainte=Papa Ioan Paul al II-lea

titlu=BENEDICTVS PP. XVI ani=2005 - 2013 după=Papa Francisc
Predecesor:
Julius Döpfner
Arhiepiscop de München și Freising
1977 - 1982

Succesor:
Friedrich Wetter


Predecesor:
Bernardin Cardinal Gantin
Decanul Colegiului Cardinalilor
2005 - 2005

Succesor:
Angelo Cardinal Sodano


Predecesor:
Franjo Cardinal Šeper
Prefect al Congregației pentru doctrina credinței
1981 - 2005

Succesor:
William Joseph Levada