Năvodari
| Năvodari | |
| — Oraș — | |
|
|
|
|
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară | |
| Județ | Constanța |
|
|
|
| Localități componente | Mamaia-Sat |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Matei Nicolae (PSD, ales 2008, reales 2012) |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 70,31 km² |
|
|
|
| Populație (2011)[1] | |
| - Total | 31.553 locuitori |
|
|
|
| Site: Sit oficial al primăriei | |
|
|
|
| modifică |
|
Năvodari este un oraș de pe litoralul românesc, din județul Constanța, Dobrogea, România. Are o populație de 31.553 locuitori, înregistrând în 2011 o scădere în numărul locuitorilor înregistrați în anul 2002, la ultimul recensământ.[1]
Cuprins |
Așezare[modificare]
Orașul Năvodari este situat în zona centrală a județului Constanța, pe malul de sud al lacului Tașaul și pe grindul dintre acesta și lacul Siutghiol. Se află la o distanță de 15 km de municipiul Constanța, având ca vecini la Nord - Lacul Tașaul și satul Sibioara, la Sud - Lacul Siutghiol și stațiunea Mamaia, la Vest - comuna Lumina, iar la Est - Marea Neagră.
Istoric[modificare]
Cele dintâi dovezi ale existenței unor comunități pe pământul Dobrogei aparțin mousterianului (paleoliticului mijlociu, cca 100 000-35 000 î.Hr.). Perioada aceasta corespunde cu sfârșitul celei de-a treia interglaciații (Riess-Wurm) și cu prima parte a glaciațiunii următoare (Wurm), fenomene care au avut urmări importante asupra florei și faunei dobrogene, asupra vieții și activității oamenilor.
În perioada feudală, pe ruinele romano-bizantine de la Cap Midia s-a dezvoltat cetatea Zanauarda, fapt care vine să demonstreze continuitatea locuirii pe teritoriul administrativ actual al orașului Năvodari. Acest lucru indică și o circulație intensă și un schimb activ economic și comercial, folosindu-se căile navigabile marine și scurgerea naturală a lacului Tasaul în mare.
Prima atestare documentară este din timpul administrației otomane, când localitatea apare menționată în anul 1421 cu numele de Caracoium (nume derivat din cuvintele turcești kara și koyum, traduse prin oaia neagră) denumire care a devenit ulterior Carachioi (de la cuvintele turcești kara koy, însemnând „satul negru”).
După obținerea independenței de stat a României în anul 1877, au avut loc schimbări majore în viața social-economică a zonei. În acea perioadă satul Caracoium din plasa Kustenge (Constanța) aparținea la început de comuna Cicârcic (azi, satul Sibioara), apoi de comuna Cogealia (azi, comuna Lumina) figura doar cu 317 familii ce se ocupau cu agricultura, pescuitul, creșterea animalelor și în mai mică măsură cu negustoria și alte meserii.
În anul 1927 denumirea satului Carachioi este schimbata cu aceea de Năvodari, iar după cinci ani, la 15 august 1932, localitatea este recunoscută comună.
Evoluția urbanistică, trecerea de la cadrul rural la structura urbană se produce dupa cel de-al II-lea război mondial, mai cu seamă începând din 1949-1950, moment în care dezvoltarea economică și industrială, transformă localitatea într-un însemnat centru muncitoresc.
În anul 1954 începe construcția Uzinei de superfosfat și acid sulfuric (U.S.A.S), care a intrat în funcțiune cu prima linie în 1957, aceasta deschizând drumul industrializării zonei și creșterii numărului populatiei (în anul 1968 populația localității Năvodari depășea 6500 de locuitori). Astfel, prin Legea 2/20decembrie 1968, localitatea Năvodari a fost declarată oraș, având în subordine administrativă localitatea Mamaia Sat. Procesul de urbanizare a cunoscut o evoluție continuă, rezultând o imagine cu personalitate a localității.
Construcția Combinatului Petrochimic Midia-Năvodari și ulterior a Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari a dus la o explozie demografică în anul 1983, când populația a ajuns la 26.000 locuitori.
Așezare
Orașul Năvodari este situat în zona centrală a județului Constanța, pe malul de sud al lacului Tasaul și pe istmul dintre acesta și lacul Siutghiol. Se află la o distanță de 15 km de municipiul Constanța, având ca vecini la Nord - Lacul Tasaul și satul Sibioara, la Sud - Lacul Siutghiol și stațiunea Mamaia, la Vest - comuna Lumina, iar la Est - Marea Neagră. [modificare]Istoric
Cele dintâi dovezi ale existenței unor comunități pe pământul Dobrogei aparțin mousterianului (paleoliticului mijlociu, cca 100 000-35 000 î.Hr.). Perioada aceasta corespunde cu sfârșitul celei de-a treia interglaciații (Riess-Wurm) și cu prima parte a glaciațiunii următoare (Wurm), fenomene care au avut urmări importante asupra florei și faunei dobrogene, asupra vieții și activității oamenilor. În perioada feudală, pe ruinele romano-bizantine de la Cap Midia s-a dezvoltat cetatea Zanauarda, fapt care vine să demonstreze continuitatea locuirii pe teritoriul administrativ actual al orașului Năvodari. Acest lucru indică și o circulație intensă și un schimb activ economic și comercial, folosindu-se căile navigabile marine și scurgerea naturală a lacului Tasaul în mare. Prima atestare documentară este din timpul administrației otomane, când localitatea apare menționată în anul 1421 cu numele de Caracoium (nume derivat din cuvintele turcești kara și koyum, traduse prin oaia neagră) denumire care a devenit ulterior Carachioi (de la cuvintele turcești kara koy, însemnând „satul negru”). După obținerea independenței de stat a României în anul 1877, au avut loc schimbări majore în viața social-economică a zonei. În acea perioadă satul Caracoium din plasa Kustenge (Constanța) aparținea la început de comuna Cicârcic (azi, satul Sibioara), apoi de comuna Cogealia (azi, comuna Lumina) figura doar cu 317 familii ce se ocupau cu agricultura, pescuitul, creșterea animalelor și în mai mică măsură cu negustoria și alte meserii. În anul 1927 denumirea satului Carachioi este schimbata cu aceea de Năvodari, iar după cinci ani, la 15 august 1932, localitatea este recunoscută comună. Evoluția urbanistică, trecerea de la cadrul rural la structura urbană se produce dupa cel de-al II-lea război mondial, mai cu seamă începând din 1949-1950, moment în care dezvoltarea economică și industrială, transformă localitatea într-un însemnat centru muncitoresc. În anul 1954 începe construcția Uzinei de superfosfat și acid sulfuric (U.S.A.S), care a intrat în funcțiune cu prima linie în 1957, aceasta deschizând drumul industrializării zonei și creșterii numărului populatiei (în anul 1968 populația localității Năvodari depășea 6500 de locuitori). Astfel, prin Legea 2/20decembrie 1968, localitatea Năvodari a fost declarată oraș, având în subordine administrativă localitatea Mamaia Sat. Procesul de urbanizare a cunoscut o evoluție continuă, rezultând o imagine cu personalitate a localității. Construcția Combinatului Petrochimic Midia-Năvodari și ulterior a Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari a dus la o explozie demografică în anul 1983, când populația a ajuns la 26.000 locuitori.
Note[modificare]
Legături externe[modificare]
- Primăria orașului Năvodari
- Navodari, Orasul Navodari, Informatii Navodari
- Gradinita Alba ca Zapada Năvodari
- Televiziunea Orașului Năvodari Live
- Navodari, adrese Navodari
- Navodari, distractie Navodari, bar Navodari, muzica Navodari, club Navodari, tineri Navodari
- Imobiliare Navodari, vanzari apartamente, case, vile, terenuri
- Tabăra din Năvodari - înapoi în viitor, 27 August 2008, Liviana Rotaru, Evenimentul zilei
- O zi in lumea copiilor, 3 august 2005, Sorin Anghel, Roxana Ioana Ancuta, Jurnalul Național
- Intre tabara de copii si rafinaria de titei, 2 august 2005, Sorin Anghel, Roxana Ioana Ancuta, Jurnalul Național
|
|||||||||||||||||||