Poiana Brașov
|
Poiana Brașov - Cartier -
- Stațiune turistică montană -
Vedere panoramică asupra cartierului
Informații generale
|
||
|
Poiana
|
||
|
Statut
|
Cartier al municipiului Brașov
|
|
|
Întemeietori
|
||
|
2002
|
||
|
350
|
||
|
Sud-vest
|
||
|
|
||
|
1.020 m.
|
||
|
Imagine: Prelucrare 3D pentru Poiana Brașov
|
||
|
2 (Capra Neagră, Kanzel)
|
||
|
Telegondolă
|
1 (Postăvarul)
|
|
|
4 (Bradul, Ruia, Stadion, Subteleferic)
|
||
Poiana Brașov (în germană Schulerau) este o stațiune pentru sporturile de iarnă din România, fiind o atracție turistică de renume internațional, și un cartier al municipiului Brașov.
Cuprins |
Istoric[modificare]
Poiana a fost din vechi timpuri destinația drumețiilor și a practicării sporturilor de iarnă. Prima mențiune documentară a locației datează din 1427, în contextul activităților de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din 1895, iar în 1906 în Poiană a avut loc primul concurs de schi. Până în preajma lui 1950, stațiunea s-a menținut în limitele dotărilor naturale. Doar câteva vilișoare sau cabane puteau fi zărite ici-colo. În 1951, la Poiana Brașov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă. Cu această ocazie, se dă în folosință un modern hotel al sporturilor și primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2.150m. Urmează apoi alte și alte amenajări și dotări, care au adus Poiana la înfățișarea pe care o cunoaștem astăzi.
Descriere[modificare]
Poiana Brașov dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate (Bradul - 458 m, Kanzel - 350 m, Sulinar - 2441 m, Ruia - 540 m, Subteleferic 1 - 495m, Subteleferic 2- 2220 m, Lupului - 2860 m, Drumul Roșu - 3821 m, Stadion - 300 m)[1], terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri și restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, în Poiană se află o stație de ambulanță și una de poliție precum și un oficiu poștal.
Stațiunea este de asemenea recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare si surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15oC.
|
|
|---|
| Denumirea pârtiei | Lungime (m.) |
Diferență de altitudine (m.) |
Grad de dificultate |
|---|---|---|---|
| Stadion |
|
|
|
| Kanzel |
|
|
|
| Ruia |
|
|
|
| Bradul |
|
|
|
| Subteleferic |
|
|
|
| Sulinar |
|
|
|
| Lupului |
|
|
|
| Drumul Roșu |
|
|
|
Obiective turistice[modificare]
- Biserica de lemn cu hramul „Sf. Ioan”
- Rezervații naturale[3]:
- - Masivul Postăvarul (1.025,50 ha)
- - Stejărișul Mare (16,30 ha)
- - Peștera Valea Cetății (1 ha)
Trasee montane[modificare]
- Poiana Brașov - Vârful Cristianul Mare din Masivul Postăvarul
- Poiana Brașov - Pietrele lui Solomon
Vezi și[modificare]
- Mijloacele de transport din municipiul Brașov
- Masivul Postăvarul
- Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare)
Legături externe[modificare]
Turism
Hărți
Presă
- Poiana Brașov este cea mai căutată, dar și cea mai scumpă stațiune de schi din România, 12 noiembrie 2012, Simona Suciu, Adevărul
- Cea mai lungă pârtie de schi din România este în Poiana Brașov FOTO și VIDEO, 21 decembrie 2011, Simona Suciu, Adevărul
Imagini
Video
Note[modificare]
- ^ Ghid-brasov.ro - Brașov - ghid turistic - Poiana Brașov; accesat la 8 septembrie 2012
- ^ Poiana.info.ro - Pârtii de schi în Poiana Brașov; accesat la 4 iunie 2013
- ^ Apmbv.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Brașov; accesat la 8 septembrie 2012
Galerie de imagini[modificare]
-
Biserica de lemn Sf. Ioan Botezătorul
-
Zapadă şi sănii în Poiană
-
Aglomeraţie în Poiană
-
Pietrele lui Solomon
-
Timbru poştal românesc
|
||||||||||
|
|||||
