Borșa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Borșa (dezambiguizare).
Borșa
—  Oraș  —
Vedere generală a orașului Borșa
Vedere generală a orașului Borșa
Borșa se află în Județul Maramureș
{{{alt}}}
Borșa
Localizarea orașului pe harta județului Maramureș
Coordonate: Coordonate: 47°39′19″N 24°39′47″E / 47.65528°N 24.66306°E / 47.65528; 24.6630647°39′19″N 24°39′47″E / 47.65528°N 24.66306°E / 47.65528; 24.66306

Țară  România
Județ Maramureș

SIRUTA 106746
Atestare documentară 1365

Localități componente Băile Borșa

Guvernare
 - Primar interimar Timis Ion Sorin (Partidul Verde)

Altitudine 660-950 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 27.611 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 26.984 locuitori

Teitoriul administrativ al orașului
Teitoriul administrativ al orașului

Borșa (în maghiară Borsa, în germană Borscha) este un oraș din județul Maramureș, România. Are o populație de 27.611 locuitori (2011), fiind al treilea cel mai mare centru urban al județului din punct de vedere demografic, după municipiile Baia Mare și Sighetu Marmației. În perioada 2008 - 2012, primarul orașului a fost Cornel Remus Ștețco, 2012 - 2014, primarul orasului a fost Toader Mihali, ales independent cu un scor zdrobitor, demisionand in anul 2014.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Borșa se află la 47°39′ latitudine nordică și 24°39′ longitudine estică. Altitudinea localității fiind la Valea Hotarului 617 m, în centrul orașului 673 m., iar în complexul turistic, la Gura Fântânii 823 m.

Într-o descriere a localității din anul 1941 se amintește că această comună răsfirată și risipită are o lungime de 59 km și o lățime de 35 km.
Localitatea Borșa se întinde, azi, pe o suprafață de 47482 ha, având o populație de 29000 locuitori. Întinderea localității de-a lungul șoselei care o străbate de la Valea Hotarului, pe lângă pasajul de cale ferată, până la Gura Tiboului (râul Tibou), măsoară 52 km, fiind una dintre cele mai lungi așezări din țară.

Relief[modificare | modificare sursă]

Relieful zonei Borșa este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi și diferențe mari de nivel. Înălțimile care se întâlnesc în zonă țin de trei formațiuni muntoase: Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Munții Țibău. Acești munți înconjoară o depresiune și sunt așezați ca adevărate ziduri naturale de cetate; aici se poate aminti o ramură industrială importantă a regiunii: mineritul din zona Baia Borșa.
Munții Rodnei se întind pe o distanță de 40 km de la est la vest și au două vârfuri principale: Puzdrele (2188m) și Pietrosu (2303m fiind cel mai înalt din Carpații Orientali).
Cel mai înalt vârf din Munții Maramureșului, este vârful Toroiaga (1929,9 m) la poalele căruia este situat cartierul Băile Borșa (aparținând orașului).
La sud, hotarul orașului Borșa este mărginit de culmile Munților Rodnei, cu vf. Pietrosul, vf.Negoiescul Mare și vf. Repezii. Vf. Pietrosul (2303 m) desparte Borșa de județul Bistrița Năsăud.În partea de răsărit se află Carpații Răsăriteni, prin râul Tibou, Borșa are hotar cu Bucovina, mai precis cu județul Suceava.
În partea nordică, dincolo de vf. Toroiaga, Borșa are hotar cu Ucraina, iar spre N-V hotar cu Vișeu de Sus despărțiț de acesta prin Valea Vaserului - Valea Răului , iar de comuna Moisei o desparte Izvorul lui Dragoș.

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Arterele rutiere –

- asigură accesul în zona.

În interiorul zonei, există o serie de obiective interesante, care prin folosirea drumurilor forestiere existente sunt accesibile turiștilor. Regiunea Borșei este accesibilă și printr-o o cale ferată linia : Salva – Vișeul de Sus – Sighetu Marmației cu legătură la Borșa. Din păcate de câțiva ani, C.F.R.-ul a sistat transportul de călători pe ruta Vișeu - Borșa, aceasta fiind preluată de transportul I.R.T.A. cu autobuze sau maxi-taxi, doar până în orașul Vișeu de Sus, sau cu autoturismele personale, din lipsă de călători.

Calea ferată cu ecartament îngust care asigură accesul pentru exploatările forestiere în zona Vaser – Novat, a devenit și o cale de acces pentru turiști, garniturile de tren fiind prevăzute cu vagoane pentru călători (vagoane platformă sau vagoane închise).

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a localității datează din 1353, când se menționează că făcea parte din domeniul Cuhea ce aparținea Bogdăneștilor (în jumătatea ajunsă, înainte de acest an, în stăpânirea lui Bogdan). În 1365, regele Ungariei, Ludovic I, confiscă domeniul Bogdăneștilor (inclusiv Borșa, sub numele Borș) și-l dăruiește Drăgoșeștilor (fiilor lui Sas: Balc, Drag, Dragomir și Ștefan), această danie fiind întărită în 1373 și 1384- cf. Radu Popa, Biserica de piatră din Cuhea și unele probleme privind istoria Maramureșului în secolul XIV, în SCIV, tom XVII, nr.3/1966, p. 513 . Numele Borșei reapare în documente la 20 iunie 1450, când în această posesie sunt introduși Nicolae și Luca, fiii lui Ștefan, și Nan, fiul lui Hotiko din Vișeu - cf. I. Mihaly, Diplome maramureșene, Sighet, 1900,p. 350-353. Un eveniment important din istoria localității este victoria obținută de borșeni, sub conducerea protopopului Șandor Lupu, asupra tătarilor care se întorceau din ultima incursiune de pradă în Maramureș, în 1717, la locul numit, astăzi, Preluca Tătarilor. Biserica din localitate a fost arsă în această incursiune și refăcută în anul 1800. Aproape la un secol distanță (1895) a fost construită una nouă, din piatră, existentă și azi.[necesită citare] În 1774 Borșa era comună și parohie.[necesită citare] Un fapt mai puțin cunoscut este și evenimentul din martie 1945 când borșenii, sub comanda primarului de atunci, au salvat Maramureșul de sovieticii care urmau să instaureze o conducere maghiară în zonă: http://www.eternulmaramures.ro/2010/01/09/cum-a-luptat-primarul-strifunda-din-borsa-ca-maramuresul-istoric-sa-nu-fie-ocupat-de-sovietici-%e2%80%93-5-martie-1945/#comments

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Borșa

     Români (91.25%)

     Maghiari (1.29%)

     Necunoscută (6.78%)

     Altă etnie (0.66%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Borșa

     Ortodocși (88.32%)

     Romano-catolici (3.24%)

     Necunoscută (6.81%)

     Altă religie (1.62%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Borșa se ridică la 27.611 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 26.984 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,26%), cu o minoritate de maghiari (1,29%). Pentru 6,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,32%), cu o minoritate de romano-catolici (3,24%). Pentru 6,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluția populației la recensăminte:


Harta orașului[modificare | modificare sursă]

Harta digitală a orașului Borșa

Administrație[modificare | modificare sursă]

Localitatea Borșa a fost declarata oraș în anul 1962, odată cu dezvoltarea economică a orașului, astfel ajungând un pol industrial al zonei de est al județului. Astǎzi orașul este condus de primarul Timis Ion Sorin, ales in 25.05.2014 din partea Aliantei Electorale PSD+UNPR+PC+Partidul Verde Primarul ales ec.Timis Ion Sorin este membru al Partidului Verde. Consiliul local este compus din 19 membri din care 10 sunt din Partidul Verde, 3 sunt din Partidul Democrat Liberal și 6 sunt din Uniunea Social Liberală. Viceprimar al Orasului Borsa este doamna Antonia Tomoioaga. Consilierii locali din cadrul Consiliului Local Borsa sunt: Antonia Tomoioaga (PV), dr. Dinca Ileana (PV), prof.Timis Sava (PV), prof.Hrincescu Sorina Tamara (PV), Danci V. Cornel (PV), Mihali Sorin (PV), Ferestean Vasile (PV), Timis Dinu Sorin (PV), Roman Gavrila (PV), Ventel A. Sorin (PV), Timis Gica (PSD), prof.Ilovan George (PSD), Fat Viorel (PSD), Stetco Gheorghe (PC), ing.Timis Gavrila (PNL), Timis Dumitru (PNL), ing.Timis Ioan (PDL,prof. Mat Vasile (PDL), prof.Timis Vasile (PDL)

Economie[modificare | modificare sursă]

Borșa este afectată de faptul că în perioada comunistă era o localitate monoindustrială, și anume minerit, care începând cu anii 2000 a dispărut, fără să aducă în loc altceva. Astăzi economia principală este exploatarea lemnului și activități de prestări servicii în construcții. Odată cu exodul de emigranți români în vestul Europei, și borșenii au facut acest pas, azi peste 60% din populația orașului lucrează în străinătate în special Italia, dar si în alte țări precum Regatul Unit, Franța sau Spania.

Turism[modificare | modificare sursă]

Turismul în zonă este dezvoltat, cu precădere iarna, datorită condițiilor existente pentru practicarea sporturilor de iarnă. În Complexul turistic au aparut un număr însemnat de locuri de cazare, în mod deosebit private. Pentru cei interesați de ski, acesta poate fi practicat pe două pârtii pentru avansați (Telescaun și teleschi în zona Stiol) și o zonă de schi în Baia Borșa cu pârtie nocturnă. În prezent în zona Pârtia Olimpică Primăria Borșa construiește una dintre cele mai moderne pârtii de schi, având ca instalație de transport pe cablu o instalație de Telegondolă Debraiabilă de 8 locuri. Aceasta va fi cea mai lungă pârtie de schi din țară și printre cele mai moderne din estul Europei. Tot în Borșa există încă din perioada interbelică o trambulină de sărituri cu schiurile, unde până în anul 2000 se organizau concursuri internaționale. În perioada de vară, se recomandă drumețiile. Punctele de interes: Cascada cailor, cariera de piatră, în zona Complexului Turistic, vârfurile Pietrosul Rodnei, Lacul Iezer, cabana meteorologică, lacul Stiol, vârful Toroioaga și Caldarea Puzdrele. În Pasul Prislop se poate vizita cimitirul eroilor datând încă din primul război mondial cât și monumentul Preluca Tătarilor, zidit în cinstea localnicilor care a alungat hoardele tătare din Borșa în anii 1700. În Baia Borșa pot fi vizitate izvoarele cu apă minerală, sau zona Fântâna Stanchii situată chiar pe granița statului cu Ucraina. Se poate ajunge relativ ușor la Sighetul Marmației, Valea Izei cu toate bisericuțele și porțile sale din lemn prin care este celebru Maramureșul, sau la Săpânța pentru a vizita Cimitirul Vesel.

Rezervații naturale din regiunea Borșa[modificare | modificare sursă]

Case în Borșa
  • Printre acțiunile de protejare a mediului înconjurător în zona Borșa, remarcăm delimitarea și stabilirea unui regim de protecție pentru această regiune datorită unicității, autenticității și specificul valorilor naturale aflate aici.
  • În Zona Borșa au fost delimitate șase perimetre care se bucură de statutul de rezervații naturale.

Rezervația Pietrosu Rodnei[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală ˝Pietrosu Mare˝ se află în imediata vecinătate a orașului Borșa; este cea mai mare rezervație naturală complexă (geomorfologică, floristică și faunistică) din nordul țării. Din 1979 ea a fost inclusă în rețeaua mondială de rezervații ale biosferei.

Pietrosu Mare văzut din Borșa

În perimetrul de protecție a fost inclus golul de munte cu vegetație alpină și subalpină, precum și bradul de pădure din regiune. Culmea principală – între vârful Pietrosu Mare (2303 m) și vârful Piatra Albă (2061 m) – adăpostește pe versantul nordic trei căldări glaciare, care prin peisajul lor sălbatic, sunt unice în Carpații Orientali. Versantul sudic al vârfului Pietrosu Mare adapostește Căldarea Buhăescu – Rebra, în care sunt cantonate Tăurile Buhăescului. În rezervație se găsește o vegetație diversă, de la cea de deal până la cea alpină, incluzând un număr de specii rare, endemisme rodneene. De asemenea, aici pot fi întâlnite numeroase specii de mamifere și păsări periclitate de dispariție.

Rezervația Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsînii[modificare | modificare sursă]

Rezervația Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsinii a fost înființată pentru ocrotirea cocoșului de mesteacăn și a mediului său favorit – jnepenișul.

Din cele zece puncte populate cu cocoși de mesteacăn cunoscute în România, patru se află în Munții Rodnei și patru în Munții Maramureșului. Această rezervație pare a constitui biotopul optim pentru cocoșul de munte, aici găsindu-se cea mai mare populație din țară.

Rezervația Salhoi – Zambroslaviile[modificare | modificare sursă]

Rezervația Salhoi – Zambroslăviile din Munții Maramureșului are statutul de rezervație, geologică și botanică, mixtă. Ea a fost creată pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar și specie foarte rară pentru țara noastră, legată de existența condițiilor de mlaștină eutrofă. De un interes științific deosebit se bucură și stâncăriile calcaroase din acest perimetru.

Rezervația mixtă Peștera și Izvorul Albastru al Izei[modificare | modificare sursă]

Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” are scopul de a proteja izbucul (izvorul) de la obârșia Izei, păstrându-i climatul, vegetația și peisajul.

Peștera de la Izvorul Izei are statutul de rezervație speologică.

Rezervația Piatra Rea[modificare | modificare sursă]

Cascada cailor din (Cea mai înaltă cascadă din România) Rezervația naturală Piatra Rea

Rezervația naturală Piatra Rea este situată la nord de creasta principală a Munților Rodnei protejează – într-un perimetru de cca. 70 ha – formațiuni geologice spectaculoase, o floră rară și un peisaj alpin deosebit.

De asemenea, sunt puse sub protecția legii o serie de specii de plante și animale declarate monumente ale naturii.

Aici se pot aminti: Cochlearia pyrenaica, Leontopodium alpinum, Lychnis nivalis, Silene nivalis, Hieracleum carpaticum, Primula longiflora, Soldanella carpatica, Rhododendrom kotschyi, Pinus mugo, Pinus cembra și Taxus baccata.

Din fauna ocrotită fac parte: Rupicapra rupicapra, Marmota marmota, Lynx lynx, Tetrao urogallus, Lyrurus tetrix, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina.

Pentru ocrotirea lostriței (Hucho hucho) – specie endemică bazinului dunărean, relict al apelor glaciare – sunt puse sub protecție cursurile de apă în care ea este cantonată (râul Vaser pe o lungime de 18 km, de la cantonul silvic Cozia până la confluența cu Vișeul).

Studiile privind zonele naturale protejate care fundamentează Planul de Amenajare a Teritoriului Național au selectat întregul masiv al Munților Rodnei în cazul zonelor cu valoare deosebită.

Patrimoniu natural[modificare | modificare sursă]

Lista de valori din patrimoniul natural de interes național din zona Borșa cuprinde rezervații ale biosferei și parcuri naționale cu valoare excepțională:

Rezervații și monumente ale naturii

  • Rezervația Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii
  • Izvorul Albastru al Izei
  • Zone cu complexitate mare și resurse naturale (păduri, ape minerale, resurse balneoclimatice, agro-pedologice și mineral

Localități înfrățite[modificare | modificare sursă]

Borșa este înfrățită cu localitatea Salgotarjan din Ungaria, iar în prezent stabilește relații de înfrățire cu localitatea Hliboka din Ucraina și localitatea Borșia din Republica Cehă. Pentru promovarea orașului în țările Uniunii Europene, primăria orașului Borșa a participat la mai multe târguri de turism din țări precum Polonia, Cehia și Slovacia.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Borșa