Borșa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Borșa (dezambiguizare).
Borșa
—  Oraș  —
Vedere generală a orașului Borșa
Vedere generală a orașului Borșa
Borșa se află în Județul Maramureș
{{{alt}}}
Borșa
Localizarea orașului pe harta județului Maramureș
Coordonate: Coordonate: 47°39′19″N 24°39′47″E / 47.65528°N 24.66306°E / 47.65528; 24.6630647°39′19″N 24°39′47″E / 47.65528°N 24.66306°E / 47.65528; 24.66306

Țară  România
Județ Maramureș

SIRUTA 106746
Atestare documentară 1365

Localități componente Băile Borșa

Guvernare
 - Primar Timis Ion Sorin (Partidul Verde)

Altitudine 660-2303 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 27.611 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 26.984 locuitori

Teitoriul administrativ al orașului
Teitoriul administrativ al orașului

Borșa (în maghiară Borsa, în germană Borscha) este un oraș din județul Maramureș, România. Are o populație de 27.611 locuitori (2011), fiind al treilea cel mai mare centru urban al județului din punct de vedere demografic, după municipiile Baia Mare și Sighetu Marmației.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Borșa se află la 47°39′ latitudine nordică și 24°39′ longitudine estică. Altitudinea localității este la Valea Hotarului de 617 m, în centrul orașului de 673 m., iar în complexul turistic, la Gura Fântânii de 823 m.

Localitatea se întinde pe o suprafață de 47482 ha, lungimea localității de-a lungul șoselei care o străbate de la Valea Hotarului – de lângă pasajul de cale ferată, până la Gura Țibăului (Râul Țibău), măsoară 52 km, fiind una dintre cele mai lungi așezări din țară.

Relief[modificare | modificare sursă]

Relieful zonei este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi și diferențe mari de nivel. Înălțimile care se întâlnesc în zonă țin de trei formațiuni muntoase: Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Munții Țibău. Acești munți înconjoară o depresiune și sunt așezați ca adevărate ziduri naturale de cetate.

La sud, hotarul orașului este mărginit de culmile Munților Rodnei, cu Vârful Pietrosul Rodnei (2303 m altitudine, cel mai înalt din Carpații Orientali și, care desparte Borșa de județul Bistrița Năsăud), vârfurile Negoiescul Mare și Repezii.

La poalele vârfului Toroiaga (1929,9 m altitudine – cel mai înalt vârf din din Munții Maramureșului) este situat unul dintre cartierele orașului, Băile Borșa.

În partea de răsărit se află Munții Țibău, unde prin Râul Țibău orașul are hotar cu Bucovina, mai precis cu județul Suceava. În partea nordică dincolo de vârful Toroiaga localitateaq are hotar cu Ucraina, iar spre N-V hotar cu Vișeul de Sus, de care este despărțiț mai întâi de Valea Vaserului - Valea Răului , iar de comuna Moisei dr către Izvorul lui Dragoș.

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Rutiere sunt reprezentate de DN18 (Baia MareSighetu Marmației – Vișeu de Sus – Moisei – Borșa – Prislop, MaramureșȘesuri) care face legatura peste Pasul Prislop cu DN17 ([[[Suceava]] – Câmpulung MoldovenescVatra DorneiBistrița) și DN17C (care face legatura cu Bistrița, Năsăud și Dej)

Aeriene (situate la distanță):

Feroviare sunt rerezentate de:

  • Linia Vișeul de Jos – Vișeul de Sus - Borșa, prin care se conectează la Vișeul de Jos de linia Salva - Sighetu Marmației. Transportul de călători pe ruta Vișeu de Jos - Borșa actual este sistat din lipsă de călători.
  • Calea ferată forestieră cu ecartament îngust care asigură accesul pentru exploatărille din zona Vaser – Novat. Garniturile de tren sunt prevăzute cu vagoane pentru călători (vagoane platformă sau vagoane închise).

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a localității datează din 1353, când se menționează că făcea parte din domeniul Cuhea ce aparținea Bogdăneștilor (în jumătatea ajunsă, înainte de acest an, în stăpânirea lui Bogdan). În 1365, regele Ungariei, Ludovic I, confiscă domeniul Bogdăneștilor (inclusiv Borșa, sub numele Borș) și-l dăruiește Drăgoșeștilor (fiilor lui Sas: Balc, Drag, Dragomir și Ștefan), această danie fiind întărită în 1373 și 1384. [3]

Numele Borșei reapare în documente la 20 iunie 1450, când în această posesie sunt introduși Nicolae și Luca, fiii lui Ștefan, și Nan, fiul lui Hotiko din Vișeu.[4] Un eveniment semnificativ este rerezentat de victoria obținută de borșeni sub conducerea protopopului Șandor Lupu, asupra tătarilor care se întorceau din ultima incursiune de pradă în Maramureș în 1717, la locul numit astăzi Preluca Tătarilor. Biserica din localitate a fost arsă în această incursiune și refăcută în anul 1800. Aproape la un secol distanță în 1895 a fost construită una nouă din piatră, existentă și azi.[necesită citare] În 1774 Borșa era comună și parohie.[necesită citare]

Într-o descriere a localității din anul 1941 se amintește că această comună răsfirată și risipită are o lungime de 59 km și o lățime de 35 km.[necesită citare]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Borșa

     Români (91.25%)

     Maghiari (1.29%)

     Necunoscută (6.78%)

     Altă etnie (0.66%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Borșa

     Ortodocși (88.32%)

     Romano-catolici (3.24%)

     Necunoscută (6.81%)

     Altă religie (1.62%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Borșa se ridică la 27.611 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 26.984 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,26%), cu o minoritate de maghiari (1,29%). Pentru 6,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,32%), cu o minoritate de romano-catolici (3,24%). Pentru 6,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Evoluția populației la recensăminte:


Administrație[modificare | modificare sursă]

Localitatea Borșa a fost declarată - în contextul dezvoltării economice, oraș în anul 1968. Astǎzi orașul este condus de primarul Timiș Ion Sorin, ales în 25.05.2014 din partea Alianței Electorale PSD+UNPR+PC+Partidul Verde Primarul ales ec.Timiș Ion Sorin este membru al Partidului Verde. Consiliul local este compus din 19 membri din care 10 sunt din Partidul Verde, 3 sunt din Partidul Democrat Liberal și 6 sunt din Uniunea Social Liberală. Viceprimar al Orașului Borșa este doamna Antonia Tomoioagă. Consilierii locali din cadrul Consiliului Local Borșa sunt: Antonia Tomoioagă (PV), dr. Dincă Ileana (PV), prof.Timiș Sava (PV), prof.Hrincescu Sorina Tamara (PV), Danci V. Cornel (PV), Mihali Sorin (PV), Fereștean Vasile (PV), Timiș Dinu Sorin (PV), Roman Gavrilă (PV), Vențel A. Sorin (PV), Timiș Gică (PSD), prof.Ilovan George (PSD), Făt Viorel (PSD), Ștețco Gheorghe (PC), ing.Timiș Gavrilă (PNL), Timiș Dumitru (PNL), ing.Timiș Ioan (PDL),prof. Mâț Vasile (PDL), prof.Timiș Vasile (PDL).

Economie[modificare | modificare sursă]

Fiind localitate monoindustrială (minieră) în perioada comunistă, Borșa a fost afectată de dispariția acestei activități începând cu anii 2000. Pe plan local astăzi, activitățile economice principale pe plan local sunt exploatarea lemnului și construcțiile. Odată cu exodul de emigranți români în vestul Europei, peste 60% din populația orașului lucrează în străinătate în special Italia, dar si în alte țări precum Regatul Unit, Franța sau Spania.[necesită citare]

Turism[modificare | modificare sursă]

Turismul în zonă este dezvoltat, cu maxim hibernal al activității, datorită condițiilor existente pentru practicarea sporturilor de iarnă. Skiul poate fi practicat pe două pârtii pentru avansați (Telescaun și teleschi în zona Stiol) și una în Băile Borșa cu instalație nocturnă. În zona Pârtia Olimpică, Primăria Borșa construiește o nouă pârtie de schi (care se vrea a fi cea mai lungă din țară și printre cele mai moderne din estul Europei) cu instalație de transport pe cablu și o instalație de Telegondolă Debraiabilă de 8 locuri. Există încă din perioada interbelică o trambulină de sărituri cu schiurile, unde până în anul 2000 se organizau concursuri internaționale.

În perioada de vară drumețiile au ca puncte de interes: Cascada cailor, cariera de piatră – în zona Complexului Turistic, vârfurile Pietrosul Rodnei, Lacul Iezer, cabana meteorologică, lacul Stiol, vârful Toroioaga și Caldarea Puzdrele. În Pasul Prislop se poate vizita cimitirul eroilor datând încă din primul război mondial cât și monumentul Preluca Tătarilor, zidit în cinstea localnicilor care a alungat hoardele tătare din Borșa în anul 1717. În Baia Borșa pot fi vizitate izvoarele cu apă minerală, sau zona Fântâna Stanchii situată chiar pe granița statului cu Ucraina.

Se poate ajunge relativ ușor la Sighetul Marmației, pe Valea Izei cu toate bisericuțele și porțile sale din lemn prin care este celebru Maramureșul, sau la Săpânța pentru a vizita Cimitirul Vesel.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Activitatea culturală se desfășoară în cadrul a două instituții de profil și anume Casa de Cultură Borșa și Biblioteca Orășenească.

Casa de Cultură Borșa[modificare | modificare sursă]

Sub egida Casei de Cultură își desfășoară activitatea Ansamblul Folcloric Prislopul, condus de Șovan Lilia, Ansamblul Colibri (dans modern și balet), coregraf Raluca Hojda și Trupa de dans modern Slowners, coregraf Grigiac Petru. Organizarea activităților cultural-artistice este realizată de către Grec Silvia Georgeta, Șef Serviciu Cultură. Activitatea culturală este îmbogățită de festivalurile ”Nopți de Sânziene”, ”Hora la Prislop”, ”Serbările Zăpezii” și ”Festivalul Luminii” (organizeazat în parcul de lângă Primăria orașului și pe Aleea Inimii din spatele instituției administrative).

Biblioteca Orășenească Borșa[modificare | modificare sursă]

Înființată în anul 1956 ca și bibliotecă comunală, aceasta și-a schimbat statutul în bibliotecă orășenească în anul 1968, când localității i s-a atribuit  statutul de oraș. Instituția funcționează ca bibliotecă publică cu caracter enciclopedic.[6] Activitatea este coordonată de către Grec Tinuța, responsabil de bibliotecă, Timiș Viorica-Daniela, bibliotecar și Gheorghe Olteanu, referent de specialitate.

Dispune de un fond de carte de aproximativ 20000 volume, reprezentativ, într-o măsură mai mare sau mai mică, pentru toate domeniile cunoștințelor umane, cu o preponderență a documentelor cuprinse în bibliografia școlară, dat fiind numărul mare al utilizatorilor din această categorie socio-profesională[6]. Amplasată în sediul actual al Primăriei la etajul al II-lea, biblioteca asigură și organizarea unor evenimente culturale cum ar fi: expoziții de carte, programe și activități cultural-artistice, lansări de carte, expoziții de pictură și activități educative. 

Din luna mai a anului 2014, în cadrul bibliotecii s-a înființat Cenaclul Literar ”FLOARE-DE-COLȚ”, care promovează creațiile proprii ale iubitorilor de literatură din Borșa.

Obiceiuri și tradiții din Borșa[modificare | modificare sursă]

De cum începe postul Crăciunului, copiii și tinerii încep repetițiile pentru obiceiurile destinate nașterii Mântuitorului și Anului Nou. Copiii mici pleacă cu steaua la colindat până la miezul nopții. Numai fetițele colindă costumate în “Trei Zâne” sau “Trei Crăițe”. Tinerii și adulții colindă toată noaptea costumați în “Trei Crai” și poartă pe cap șepci de carton, înflorate cu staniol în roșu, galben și albastru, halat alb, brâu din tricolor și sabie. Între ei are loc un schimb de replici din care reiese că Isus s-a născut și în final îngenunchează pentru a-i aduce daruri. Viflaimul mic (6 persoane) și Viflaimul Mare (12 persoane) sunt adevărate piese folclorice în care se povestește despre călătoria lui Iosif cu Maria, despre ordinul lui Irod, despre cei trei crai și cei trei păstori. Îngerul încheie cu o învățătură morală.

În seara de Anul nou se umblă cu Capra, Ursul, Banda lui Bujor, Plugușorul. Piesele sunt scrise într-un stil vesel. Personajele au măști adecvate și hazlii. Fata, ca să fie frumoasă și strălucitoare ca mândrul soare, se trezește în zori și așteaptă până când astrul se ivește pe cer, rostind: “Mândre soare ce răsai cu douăzeci și patru de răzișoare/ Cu trei încinge-mă/ Cu trei încalță-mă/ Cu trei îmbracă-mă/ Cu trei pe obraz mângâie-mă/ Cu trei pe umeri împodobe-mă/ Tri în gene/ Tri sprâncene/ Tri în păr împlete-mi-le...”.

În ajunul Bobotezei se practică și acum umblatul după cruce. Tinerii sunt trimiși înaintea preotului sau diaconului și strigă: “Tiralexa grâu de vară/ Și prin pod și prin cămară,/ Ieșiți cu lumin-afară,/ Tiralexa, Tiralexa!”. Acum, fetele de măritat caută să fure din adizău câte o crenguță pentru a o pune seara sub pernă, dorind să își viseze viitorul soț. Rudele, prietenii se adună la sfințirea casei și servesc apoi țuică și mâncare de post.

De Bunavestire, în ajun, gospodarii curăță grădinile și aprind focul pe înserat pentru a îndepărta duhurile rele.

De Florii, se merge la biserică cu mâțișoare care apoi se sfințesc și se aduc în casă. Se pun la icoană, pentru a păzi casa de cumpene.

După post și rugăciune, de Paște, borșenii merg cu pasca la sfințit, iar de dimineață până la prânz copiii până la 12 ani umblă în tez, primind ouă roșii în trăistuță. Dacă se întâmplă să se strecoare copii mai mari, li se oferă ca pedeapsă, pentru a râde de ei, pranicul și cociorva.

În 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe, borșenii sărbătoresc Ziua Orașului cu slujbă bisericească, urmată de cântec și dans și voie bună. Tot acum se sfințește și cașul, semn al păstrării păstoritului în zonă.

În seara zilei de 24 iunie a fiecărui an, feciorii și copiii, dar și fetele învârt deasupra capului făcliile. Făclia este făcută cu câteva zile înainte dintr-un par uscat, care se crapă în 4 sau în 8, iar în mijlocul parului se pune rășină într-un coș din coajă de molid. Pentru a se aprinde mai repede, se pune surcele uscate și  câlți. După ce au ars, făcliile se pun în straturile cu zarzavaturi pentru a fi ferite de dăunători. Tot acum, fetele strâng flori de Sânziene din care fac coronițe pe care le aruncă pe casă pentru a afla dacă se vor mărita sau nu curând. Noaptea, se îmbăiază în locuri neștiute, în apele curgătoare din localitate. De la copiii de 6-7 ani până la oamenii vârstnici, mai aprind pe dealuri, și în zilele noastre, făclii, fac foc la crucea de uliți, pentru a alunga gângăniile și sălbăticiunile de prin holde și livezi. 12 feciori cu făclii aprinse, descriind deasupra capului cercuri de foc, strigă “Hai, Mări, la Sânziene” sau “Făclia mare, măi coconi”, apoi se avântă într-o roată, dans ritual de mare virtuozitate și forță, rostind în cor: “Fugi soare după soare/ Că te-ajunge altu Soare,/ Du-te Soare, zină soare/ Să zină altul mai mare”. Fetele îmbrăcate în alb merg pe malul unei ape curgătoare și rostesc descântecul: “Sara buna, apă curgă-toare și mirositoare / Ți-am adus pită și sare “.

Din 1982 a intrat în tradiția borșenilor că în ziua de 24 iunie să se organizeze Festivalul Național de Folclor “Nopți de Sânziene”. 

Un alt festival renumit în această zonă este Festivalul Internațional de Folclor “HORA LA PRISLOP”. Înființat în anul 1968, acest festival reunește interpreți și ansambluri folclorice din trei județe (Maramureș, Bistrița-Năsăud și Suceava) și se desfășoară în Pasul Prislop în luna august.

Portul popular din Borșa[modificare | modificare sursă]

Costumul femeiesc se compune din năframă în diferite culori, zgărdan din mărgele, cămașă dreaptă cu motive ornamentale prin cusătură în motive mărunte, fie geometrice, fie de stilizări vegetale în colorit policrom, pieptar în formă de vestă confecționat din blană de miel, ornamentat cu broderie din lână policromă, predominând roșul, iarna rocul, apoi zadii în dungi late, dispuse orizontal și fără bordură la capătul de jos, baierele cu care se înfășoară în talie de mai multe ori și arareori cu brâie. De asemenea, în Borșa, se poartă sugna de diferite culori, care este asemănătoare unei fuste cu creți sau pături. Poalele sunt tivite cu ajur, găurele scurte și cipcă. În picioare, femeile poartă opinci din oargă.

Costumul bărbătesc. Vara, bărbații poartă pe cap clop din paie sau pălărie de postav, iar iarna cușmă. Cămașa este scurtă cu mânecă largă, fără guler și cu mânecări frumos ornamentate, gatii, pentru vară, care sunt largi, până deasupra gleznei; cioarecii, un fel de pantaloni groși din lână, se poartă iarna. Pieptarul este confecționat din piele de miel, asemănător cu al femeii și este cea mai deosebită piesă din portul popular al borșenilor. Traista, din fir de lână, frumos ornamentată și baiere împletite în multe șuvițe, este purtată de femei și bărbați. Copiii poartă costum popular asemănător cu al adulților.

Patrimoniu natural din regiunea Borșa[modificare | modificare sursă]

Case în Borșa

Lista de valori din patrimoniul natural de interes național din zona Borșa cuprinde rezervații ale biosferei și parcuri naționale, precum și zone cu complexitate mare și resurse naturale (păduri, ape minerale, resurse balneoclimatice, agro-pedologice și minerale.

Parcul Național Munții Rodnei[modificare | modificare sursă]

Parcul Național Munții Rodnei este situat în proximitate.

Rezervația Pietrosu Rodnei[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală ˝Pietrosu Mare˝ se află în imediata vecinătate a orașului Borșa; este cea mai mare rezervație naturală complexă (geomorfologică, floristică și faunistică) din nordul țării. Din 1979 ea a fost inclusă în rețeaua mondială de rezervații ale biosferei.

Pietrosu Mare văzut din Borșa

În perimetrul de protecție a fost inclus golul de munte cu vegetație alpină și subalpină, precum și bradul de pădure din regiune. Culmea principală – între vârful Pietrosu Mare (2303 m) și vârful Piatra Albă (2061 m) – adăpostește pe versantul nordic trei căldări glaciare, care prin peisajul lor sălbatic, sunt unice în Carpații Orientali. Versantul sudic al vârfului Pietrosu Mare adapostește Căldarea Buhăescu – Rebra, în care sunt cantonate Tăurile Buhăescului. În rezervație se găsește o vegetație diversă, de la cea de deal până la cea alpină, incluzând un număr de specii rare, endemisme rodneene. De asemenea, aici pot fi întâlnite numeroase specii de mamifere și păsări periclitate de dispariție.

Rezervația Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsînii[modificare | modificare sursă]

Rezervația Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii a fost înființată pentru ocrotirea cocoșului de mesteacăn și a mediului său favorit – jnepenișul.

Din cele zece puncte populate cu cocoși de mesteacăn cunoscute în România, patru se află în Munții Rodnei și patru în Munții Maramureșului. Această rezervație pare a constitui biotopul optim pentru cocoșul de munte, aici găsindu-se cea mai mare populație din țară.

Rezervația Stâncăriile Salhoi – Zâmbroslavele[modificare | modificare sursă]

Rezervația Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele din Munții Maramureșului are statutul de rezervație, geologică și botanică, mixtă. Ea a fost creată pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar și specie foarte rară pentru țara noastră, legată de existența condițiilor de mlaștină eutrofă. De un interes științific deosebit se bucură și stâncăriile calcaroase din acest perimetru.

Rezervația mixtă Peștera și Izvorul Albastru al Izei[modificare | modificare sursă]

Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” are scopul de a proteja izbucul (izvorul) de la obârșia Izei, păstrându-i climatul, vegetația și peisajul.

Peștera de la Izvorul Izei are statutul de rezervație speologică.

Rezervația Piatra Rea[modificare | modificare sursă]

Cascada cailor din (Cea mai înaltă cascadă din România) Rezervația naturală Piatra Rea

Rezervația naturală Piatra Rea este situată la nord de creasta principală a Munților Rodnei și protejează – într-un perimetru de cca. 70 ha – formațiuni geologice spectaculoase, o floră rară și un peisaj alpin deosebit.

De asemenea, sunt puse sub protecția legii o serie de specii de plante și animale declarate monumente ale naturii.

Aici se pot aminti: Cochlearia pyrenaica, Leontopodium alpinum, Lychnis nivalis, Silene nivalis, Hieracleum carpaticum, Primula longiflora, Soldanella carpatica, Rhododendrom kotschyi, Pinus mugo, Pinus cembra și Taxus baccata.

Din fauna ocrotită fac parte: Rupicapra rupicapra, Marmota marmota, Lynx lynx, Tetrao urogallus, Lyrurus tetrix, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina.

Pentru ocrotirea lostriței (Hucho hucho) – specie endemică bazinului dunărean, relict al apelor glaciare – sunt puse sub protecție cursurile de apă în care ea este cantonată (râul Vaser pe o lungime de 18 km, de la cantonul silvic Cozia până la confluența cu Vișeul).

Studiile privind zonele naturale protejate care fundamentează Planul de Amenajare a Teritoriului Național au selectat întregul masiv al Munților Rodnei în cazul zonelor cu valoare deosebită.

Localități înfrățite[modificare | modificare sursă]

Borșa este înfrățită cu localitatea Salgotarjan din Ungaria, iar în prezent stabilește relații de înfrățire cu localitatea Hliboka din Ucraina și localitatea Borșia din Republica Cehă. Pentru promovarea orașului în țările Uniunii Europene, primăria orașului Borșa a participat la mai multe târguri de turism din țări precum Polonia, Cehia și Slovacia.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Radu Popa, Biserica de piatră din Cuhea și unele probleme privind istoria Maramureșului în secolul XIV, în SCIV, tom XVII, nr.3/1966, p. 513
  4. ^ I. Mihaly, Diplome maramureșene, Sighet, 1900,p. 350-353
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ a b Biblioteca orășenească Borșa (despre), primariaborsamm.ro, accesat 2014.08.21

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Borșa
Instituții
Imagini
Reportaje