Diabet zaharat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Diabet zaharat
Clasificare și resurse externe

Simbolul ONU pentru diabetul zaharat.[1]
ICD-10 E10E14
ICD-9 250
MedlinePlus 001214
eMedicine med/546 emerg/134
MeSH C18.452.394.750

Diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale concentrației glucozei în sânge (hiperglicemie) și dezechilibrarea metabolismului.

Clasificare[modificare | modificare sursă]

OMS recunoaște trei forme principale de diabet zaharat : tipul 1, tipul 2 și gestațional (de sarcină). Cele mai frecvente forme sunt diabetul zaharat tip 1 și diabetul zaharat tip 2. Termenul diabet zaharat tip 1 a înlocuit mai mulți termeni vechi cum ar fi diabet juvenil și diabet insulino-dependent. La fel, termenul diabet zaharat tip 2 a înlocuit denumiri vechi, printre care și diabet insulino-independent (non insulino-dependent).

Diabetul zaharat tip 1[modificare | modificare sursă]

Diabetul zaharat de tip 1 [2] se caracterizează prin distrugerea celulelor beta pancreatice producătoare de insulină din insulele Langerhans din pancreas, fapt care conduce la un deficit de insulină. Principala cauză este o reacție autoimună mediată de limfocitele T. Diabetul zaharat tip 1 reprezintă aproximativ 10% din cazurile de diabet zaharat din Europa și America de Nord. Majoritatea pacienților prezintă debutul în plină sănătate, frecvent la vârsta copilăriei (deși poate să apară la orice vârstă). Sensibilitatea la insulină este normală mai ales în stadiile incipiente.

Hormonul numit insulina permite celulelor corpului să utilizeze glucoza ca sursă de energie. Cand secreția de insulină este insuficientă sau când insulina nu-și îndeplinește rolul în organism, afecțiunea se numește diabet zaharat. Diabetul poate fi ținut sub control printr-o supraveghere atentă a dietei și a greutății și prin exerciții fizice, ca supliment al tratamentului medical.

Prin digestie, unele alimente cu carbohidrați sunt transformate în zahăr (glucoză, mai exact) mai repede decat altele. Acestea au un indice glicemic mai înalt. Diabeticii ar trebui sa opteze pentru alimentele care se digeră mai lent. Un aport de grăsimi și proteine poate să scadă indicele glicemic al unei mese. Consultați dieteticianul sau medicul înainte de a vă modifica dieta.

  • Alimente cu indice glicemic foarte scăzut: legume verzi, fasole boabe, alune, brânză, unt, soia, linte, pește, ouă, crustacee, orz, carne, fructe ;
  • Indice glicemic scăzut: fasole la cuptor, mazăre, naut, fasole neagră, cartofi dulci, nuci, porumb dulce, mere, portocale, struguri, iaurt, pere, pâine de secară, paste, fulgi de ovaz ;
  • Indice glicemic moderat: pepene roșu, sfeclă, banane, stafide, pâine albă și integrală, biscuiți din secară, mussli, orez, zahăr cristalizat ;
  • Indice glicemic foarte înalt: miere, orez expandat, fulgi de porumb, prăjituri din orez, morcovi, baghetă, păstârnac, cartofi.

Tipul 1 necesită tratamentul cu insulină prin injecție.

Diabetul zaharat tip 2[modificare | modificare sursă]

Diabetul zaharat de tip 2 [3] se datorează rezistenței crescute la insulină a țesuturilor, însoțită de scăderea secreției de insulină. Lipsa de răspuns la insulină a țesuturilor se datorează cel mai probabil modificării receptorului pentru insulină de pe membrana celulară.

Tipul 2 este tratat cu medicație orală o lungă perioadă, el necesitând aportul extern de insulină doar din momentul în care tratamentul oral nu mai este eficient în controlul concentrației glucozei sanguine (tipul 2 este caracterizat printr-o insulinemie ridicată (ca efect compensatoriu), fapt care duce, în timp, la epuizarea capacității endogene de secreție; noile medicamente orale care ridică sensibilitatea celulelor la insulină au tendința să protejeze funcția de secreție, în contrast cu cele care dimpotrivă, își bazează acțiunea pe stimularea acesteia).

Factori care pot cauza diabetul tip 2 includ: regimul sedentar de viață și abundența calorică a dietei moderne, fapt concretizat în obezitate sau măcar indici ai masei corporale ridicați, fumatul de tutun, o mărire a nivelului de colesterol, tensiune (presiunea) arterială înaltă.

Complicații[modificare | modificare sursă]

Toate tipurile de diabet au simptome și complicații similare. Hiperglicemia poate duce la deshidratare, și necorijată o perioadă măsurată în săptămâni sau luni, la cetoacidoză. Complicațiile de termen lung ("tardive") sunt de ordin vascular și neurologic. Problemele vasculare sunt de 2 tipuri: macrovasculare și microvasculare; cele macrovasculare sunt reprezentate de maladia cardiovasculară (infarct, angină) și accidentul vascular cerebral (AVC); problemele microvasculare sunt nefropatia diabetică (gravă maladie renală) și retinopatia diabetică (problemă care constă într-o alterare continuă și uneori brutală a retinei, fapt care poate conduce la orbire). Tot de natură microvasculară este și impotența provocată de diabetul necontrolat, ca și o parte dintre problemele piciorului diabetic, care se manifestă printr-o lentoare a vindecării plăgilor pe extremități, infecții repetate și dificil de tratat, gangrenă cu risc de amputare, etc. O altă categorie de complicații tardive ale diabetului sunt cele de ordin neurologic, anume neuropatia diabetică. Aceasta se manifestă prin pierderea senzației, simțului, în membrele inferioare (picioare) și dureri neuropatice (senzații de durere, arsură, în picioare, fără cauze imediate externe); Complicațiile neurologice au și ele, cel puțin în parte, tot o etiologie microvasculară.

Epidemiologie[modificare | modificare sursă]

Numărul persoanelor care suferă de diabet s-a dublat în ultimele trei decenii, un studiu estimând că în anul 2011 existau 347 milioane de diabetici la nivel mondial[4] , față de 171 de milioane câți erau în anul 2000.[5]

În anul 2012, în România existau aproximativ 800.000 de persoane cu diabet zaharat.[6] În anul 2006 erau înregistrați 400.000.[7]

Conform unor studii recente, 1,7 milioane de români au diabet, iar alte trei milioane de persoane suferă de prediabet, urmând să dezvolte această boală în următorii zece ani dacă nu iau măsuri pentru a-și proteja sănătatea.[8]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Diabetes Blue Circle Symbol”. International Diabetes Federation. 17 martie 2006. http://www.diabetesbluecircle.org. 
  2. ^ Diabetul zaharat tip 1
  3. ^ Diabetul zaharat tip 2
  4. ^ Numărul diabeticilor la nivel mondial s-a dublat în ultimii 30 de ani, 30 iunie 2011, Descoperă, accesat la 24 mai 2012
  5. ^ O descoperire controversată, 24 aprilie 2008, Jurnalul Național, accesat la 6 iulie 2012
  6. ^ Adevărat și fals despre diabet, 24 mai 2012, Elisabeta Cosmescu, Adevărul, accesat la 3 iunie 2012
  7. ^ Raport: 400 000 de bolnavi de diabet în România, 28 septembrie 2006, Amos News, accesat la 12 iulie 2013
  8. ^ Boala care ar putea afecta 4,7 milioane de români până în 2024, 21 mai 2014, Andreea Tobias, Diana Stancovici, Gândul, accesat la 22 mai 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]