Aerosol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Aerosol este termenul care definește un ansamblu de particule, solide sau lichide, aflate în dispersie într-un mediu gazos. Dacă particulele sunt solide, se obține un fum; dacă sunt lichide, se obține o ceață. Gazul se numește faza dispersantă, uneori faza dispergantă iar particulele de solid sau lichid, faza dispersă. Prezența aerosolilor este adesea dăunătoare, pentru îndepărtare utilizându-se aspiratoare, filtrarea, udarea sau electroforeza. Dacă particulele fazei disperse au dimensiuni identice atunci aerosolul se numeș te isodispers. Când gazul este în repaus, sub acțiunea gravitației particulele cad lent, viteza lor fiind practic egală cu cea rezultată din formula lui Stokes pentru particulele sferice, dacă raza lor este mai mare decât drumul liber mediu al moleculelor fazei dispersante.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Dimensiunile caracteristice ale aerosolilor în atmosferă se situează în general în intervalul \scriptstyle 10^{-8}-10^{-6} m. Când particulele aerosolilor se ciocnesc, ele de regulă se alipesc, astfel încât aerosolii obișnuiți sunt instabili. Uneori se înțelege prin termenul aerosol totalitatea particulelor conținute în aerul atmosferic. Ramura particulară a mecanicii fluidelor care studiază comportamentul dinamic al aerosolilor se numeș te mecanica aerosolilor; această disciplină a căpătat o mare dezvoltare începând din a doua jumătate a seculului XX., datorită problemelor de poluare.

aplicații[modificare | modificare sursă]

Aerosolii sunt larg utilizați în medicină în tratamentul diverselor boli (de exemplu în tratatrea sinuzitei, bronșitei, astmului) sau în agricultură la combaterea dăunătorilor.

Vezi și[modificare | modificare sursă]