Mamifer
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Mamifer | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
 |
|||||||||
| Clasificare ştiinţifică | |||||||||
|
|||||||||
Mamiferele sunt o clasă de animale vertebrate, care nasc pui vii şi îi hrănesc cu lapte. Mamiferele sunt cele mai dezvoltate şi adaptabile vertebrate, fiind animale homeoterme, care trăiesc în toate mediile de viaţă. Există peste 5 800 specii de mamifere.
[modifică] Caracteristici generale
- Corpul lor este acoperit cu păr/blană;
- Dau naştere la pui vii;
- Sunt animale homeoterme, având o temperatură medie a corpului între 36 şi 38 grade C;
- Au glande mamare şi alte tipuri de glande în piele;
- Inima este alcătuită din 4 camere: 2 ventricule şi 2 atrii;
- Sunt mai dezvoltate decât alte tipuri de animale;
- Dentitie alcătuită din dinţi specializaţi (canini, molari, etc.);
- Prezenţa a 3 osişoare ale urechii medii: ciocănaş, nicovală şi scăriţă.
[modifică] Morfologie externă
Marea majoritate a mamiferelor au corpul acoperit de păr/blană, (în afară de cetaceele, care însă pot avea urme de pilozitate). Blana mamiferelor are mai multe funcţii vitale:
- Împiedică răspândirea căldurii corpului în mediul înconjurător. Mamiferele, având o temperatură internă de 36 - 39 C, adică o temperatură mai mare decât cea a mediului extern, cedează căldură, în special în sezonul rece, când temperatura mediului extern devine mult mai mică decât cea a corpului. Când însă în mediul exterior temperatura devine aproape la fel de mare ca cea a corpului, la unele mamifere se manifestă fenomenul invers, de năpârlire, atunci când cade părul, ca cedarea temperaturii să se accelereze;
- Părul/blana oferă protecţie mamiferului contra unor factori externi, precum radiaţiile solare, suprafeţe dure, plante sau animale ce pot afecta tegumentul mamiferului;
- Părul/blana poate asigura o adaptare mai bună a mamiferului la condiţiile externe.
[modifică] Morfologie internă
Structura internă la toate mamiferele este cam aceeaşi. Cavitatea toracică este la fel, conţinând inima şi plămânii, iar cea abdominală conţine stomacul, intestinele, ficatul, rinichii, etc.
[modifică] Tegumentul
Tegumentul mamiferelor, sau pielea, este un strat exterior protector, care este de cele mai multe ori acoperit de pilozitate, (cazuri excepţionale sunt cetaceele, care din cauza mediului marin şi-au pierdut pilozitatea). Are o structură complexă, constituită din epidermă, dermă şi ţesutul subcutanat (hipoderma). Pielea mamiferelor cuprinde multe glande sudoripare şi mai cuprinde glandele mamare, precum şi vase de sânge.
[modifică] Scheletul
Toate mamiferele au un endoschelet dur.
[modifică] Craniul
Toate mamiferele au o cutie craniană dezvoltată. Dantura este mai puternică şi dinţii sunt diferenţiaţi în canini, molari şi incisivi.
[modifică] Coloana vertebrală
Regiunea cervicală a coloanei vertebrale este la toate mamiferele alcătuită din 7 vertebre. Coloana vertebrală este mai mobilă. Cu regiunea toracală a coloanei vertebrale (12-15 vertebre) sunt unite coastele, alcătuind împreună cutia toracică.
[modifică] Toracele
==== Membrele Fiind animale terestre,mamiferele dispun de patru membre bine dezvoltate, avînd fiecare cîte cinci degete . La unele specii membrele au suferit pe parcursul evoluţiei un şir de modificări esenţiale care le-au permis să se deplaseze cu uşurinţă în cele mai diverse medii de viaţă-subteran, terestru, aerian şi acvatic .
[modifică] Bazinul
[modifică] Musculatura
Au o musculatură bine dezvoltată .Muşchii sunt foarte dezvoltaţi, în special muşchii membrelor. Muşchii scheletici ai vertebratelor participă la termoreglare, la comunicare şi la locomoţie.
[modifică] Sistemul nervos
Sistemul nervos îndeplineşte mai multe funcţii şi anume: asigură integrarea sistemelor de organe în cadrul organismului, asigură integrarea organismului în mediu. Aceste funcţii se realizează prin primirea, prelucrarea, elaborarea şi transmiterea de mesaje, mesaje care au ca scop păstrarea integrităţii organismului şi integrarea sa în mediu său de viaţă.
Sistemul nervos al organismelor ce se încadreză în încrengătura Mammalia (mamifere) are acelaşi plan de organizare cu al organismelor încadrate în încrengăturile: Cyclostomata (ciclostomi), Pisces (peşti), Amphibia (amfibieni), Reptilia (reptile), Aves (păsări) şi poate fi reprezentat schematic ca în tabelul de mai jos. (Atribuirea rangului de încrengătură pentru unităţile sistematice enumerate anterior s-a făcut după Georgescu D., Animale nevertebrate – Morfofizioloige – Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti, 1997).
| Sitemul nervos | Sitemul nervos central | Encefalul sau creierul | Telencefalul | Ventriculul I şi II (laterali) | Neopaliumul |
| Arehpaliumul | |||||
| Paleopalium | |||||
| Diencefalul | Ventricolul III | - | |||
|---|---|---|---|---|---|
| Mezencefalul | - | - | |||
| Metencefalul | Ventriculul IV | - | |||
| Mielencefalul | - | ||||
| Măduva spinării | - | - | - | ||
| Sistemul nervos periferic | - | - | - | - |
[modifică] Sistemul nervos central
[modifică] Encefalul (creierul)
[modifică] Telencefalul
Ventriculul I şi II (lateral)
Neopaliumul
Arhepaliumul
Paleopaliumul
[modifică] Diencefalul
[modifică] Mezencefalul
[modifică] Metencefalul
[modifică] Mielencefalul
[modifică] Sistemul nervos periferic
[modifică] Organele de simţ
[modifică] Aparatul digestiv
[modifică] Aparatul respirator
Este format din căi respiratorii şi plămâni. Aerul pătrunde prin cele 2 nări ale nasului, apoi trece prin faringe, laringe, trahee, bronhii şi ajunge în plămâni, unde se efectuează schimbul de gaze.
[modifică] Aparatul circulator
Sistemul circulator este diferit de cel al păsărilor. Acesta constă dintr-un miocard şi o reţea densă de vase sanguine, care transportă sângele. Inima are 4 camere, cei 2 atrii, cel drept care primeşte sângele deoxigenat de la vena cava, şi cel stâng care primeşte sângele oxigenat de la pulmoni prin vena pulmonară, şi cei 2 ventriculi, cel drept pompează sângele deoxigenat spre pulmoni, şi cel stâng pompează sângele oxigenat spre artere. Pereţii groşi ai miocardului asigură circulaţia rapidă a sângelui, care duce mai repede oxigenul către ţesuturi.
[modifică] Aparatul excretor
Aparatul excretor la mamifere se ocupă cu filtrarea şi eliminarea tuturor deşeurilor metabolice, apărute în corpul mamiferelor în urma proceselor metabolice. De asemenea, acesta controlează nivelul de lichide, prezent în corp. Cel mai des întâlnit deşeu este acidul uric, sau ureea, care sunt eliminate din corp prin intermediul urinei.
[modifică] Apartul reproducător
[modifică] Metabolism si termoregulare
Având sistemele de organe mai dezvoltate ca la alte organisme, mamiferele au un metabolism mai ridicat. Datorită acestuia, cât şi blănii(unele mamifere au un strat de grăsime), ele au tot timpul o temperatură internă ridicată, iar datorită termoregulării (dilatarea sau comprimarea capilarelor, transpiraţia) temperatura este constantă
[modifică] Răspândirea
Mamiferele sunt răspândite pe toate continentele, adaptându-se cu succes la toate mediile de viaţă : terestru (lupii, urşii), acvatic (delfini), subteran (cârtiţa), aerian (liliecii).
[modifică] Reproducerea
Majoritatea mamiferelor nasc pui vii, complet dezvoltaţi. Există însă şi excepţii, precum ornitorincul şi echidna (care se reproduc prin ouă) sau marsupialele (care nasc pui vii, dar slab dezvoltaţi).
[modifică] Comportament
[modifică] Locomoţie
[modifică] Comunicarea
[modifică] Habitat şi răspândirea biogeografică
[modifică] Ecologia mamiferelor
[modifică] Importanţa pentru oameni
[modifică] Evoluţia
[modifică] Conservarea
[modifică] Mai vezi şi
[modifică] Clasificarea mamiferelor după ...
În legătură cu clasificarea mamiferelor, ca de altfel în toate clasificările, există mai multe păreri, iar unele dintre acestea pot fi asemănătoare sau mai puţin asemănătoare.
- Clasificarea mamiferelor
- Clasificarea mamiferelor după Feider et al., 1976
- Clasificarea mamiferelor după Systema Naturae 2000
[modifică] Articol neprelucrat
La majoritatea speciilor, creierul are multe circumvoluţii cerebrale. Cu cât mai multe circumvoluţii, cu atât este mai complex comportamentul. Astfel, iepurele are o suprafaţă aproape netedă, fără prea multe circumvoluţii, iar pisica, câinele şi maimuţa, fiind mai dezvoltate, au creierul "brăzdat" de cute.
