Comuna Petriș, Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Petriș
—  Comună  —
CastelulSalbek (8).JPG

Țară  România
Județ Arad

SIRUTA 11664
Atestare documentară 1337

Localități componente Almaș, Corbești, Ilteu, Obârșia, Seliște, Petriș, Roșia Nouă

Guvernare
 - Primar Zian Burza-Han (Mișcarea Creștin Liberală,0reales 2012)

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1.525 locuitori

Site: Pagina Primăriei

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului


Petriș (în maghiară Marospetres) este o comună în județul Arad, Crișana, România.

Comuna Petriș este compusă din următoarele șase sate:

  • Petriș - localitate reședință de comună, situată la 2 km perpendicular pe DN 7, pe DJ 707.
  • Ilteu - sat amplasat pe DN 7 la o distanță de 4 km față de reședința de comună.
  • Seliște - sat învecinat cu Petrișul, situat la 1 km de acesta.
  • Corbești - sat situat pe DJ 707, la 3 km de Petriș.
  • Roșia-Nouă - sat situat la o distanță de 10 km pe DJ 707 față de reședința de comună.
  • Obârșia - cel mai îndepărtat sat, situat pe DJ 707 la o distanță de 15 km față de Petriș.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Petrișul este atestat documentar din anul 1337 și se găsește pe actuala vatră din anul 1784.


Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Petriș

     Români (96.91%)

     Necunoscut (1.77%)

     Altă etnie (1.31%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Petriș

     Ortodocși (75.14%)

     Penticostali (17.37%)

     Baptiști (1.83%)

     Necunoscută (3.86%)

     Altă religie (1.77%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Petriș se ridică la 1.525 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.871 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,92%). Pentru 1,77% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,15%), dar există și minorități de penticostali (17,38%) și baptiști (1,84%). Pentru 3,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Economia[modificare | modificare sursă]

Economia comunei cunoaște în prezent o dinamică puternică, cu creșteri importante semnalate în toate sectoarele de activitate. Pomicultura și silvicultura dețin ponderi însemnate în economia locală. De asemenea, comuna dispune de resurse minerale exploatabile precum piritele de la Roșia Nouă.

Turism[modificare | modificare sursă]

Dintre obiectivele turistice ale comunei amintim ansamblul Castelului Salbek (sec. al XIX-lea) - astăzi sanatoriu pentru tratarea afecțiunilor pneumofiziologice, biserica de lemn din Corbești, construită în anul 1800, biserica de lemn ce poartă hramul "Sfântul Mucenic Dimitrie" construită la 1809 și pictată în 1819 din satul Roșia Nouă și castelul (sec. al XVIII-lea - XIX-lea) construit în stil neoclasic din satul Ilteu.

Date biogeografice[modificare | modificare sursă]

Relief[modificare | modificare sursă]

Comuna Petriș are relieful caracteristic Văii Mureșului, cunoscând alternanța zonelor de câmpie din Lunca Mureșului cu cele deluroase de pe poalele Munților Zărandului. Altitudinea comunei este de 461 m, iar cele mai înalte cote existente pe teritoriul său sunt: 800 m - Vârful Codrului; 767 m - Vârful Pietrosul; 740 - Vârful Omeag.

Prezența unor dealuri - Pietroasa, Piatra Mâții, Fântâna Ursului și Hănuleasca - situate pe dreapta și pe stânga Văii Roșiei, obligă satele să se înșire pe mai mulți kilometri de-a lungul acestei depresiuni cu deschidere spre râul Mureș.

Sol[modificare | modificare sursă]

Învelișul de soluri al comunei Petriș este variat, remarcându-se prin întindere solurile brune și solurile silvestre. Cernoziomurile ocupă suprafețe mai întinse în Lunca Mureșului pe raza localităților Petriș și Ilteu. Solurile brune de pădurecse găsesc mai ales în zonele de deal din satele Corbești, Roșia-Nouă și Obîrșia. Ca variatăți întălnim soluri brune-gălbui de pădure și soluri argilo-iluvionare, asociate cu litosoluri, regosoluri și stâncării. Mozaicul petrografic din zona comunei Petriș este evidențiat de intruziunile vechi și rocile vulcanice neogene. Întălnim valea transversală Roșia cu sectoare de bazinete - ca cel din satul Corbești - și de vale îngustă, ca rezultat al eroziunii diferențiale.

Ape[modificare | modificare sursă]

Râul Mureș pătrunde în județul Arad prin comuna Petriș, la vest de comuna Zam, județul Hunedoara. După ce parcurge 4 km pe teritoriul județului Arad, râul Mureș primește dinspre nord un afluent numit Valea Roșiei, ce străbate comuna Petriș dinspre izvoarele sale situate sub vârful Breaza din satul Obîrșia. Valea Roșiei este alimentată de mai mulți afluenți coborând din dealurile ce o înconjoară. Cei mai importanți sunt: Pârâul Morilor și Pârâul Izvoarelor din satul Obîrșia; Valea Mrcului, Valea Mică, Hanuleasca, Valea Mare, Lupoaia, Roșuța, Valea Nesî, Timișoaia, Pârâul Stanilesc din satul Roșia-Nouă; Valea Corbească, Meșteroaia din satul Corbești; Valea Sântească, Burdijeni din satul Pietriș.

Clima[modificare | modificare sursă]

Comuna este caracterizată de un climat temperat continental moderat cu influențe oceanice. Situată în culoarul Văii Mureșului comuna Petriș este caracterizată de un topoclimat de adăpost cu un climat blând. Vânturile dominante sunt austrul, cu o frecvență mai mare din sectorul sudic și vestic și „vântul de pustă” care bate din sectorul de nord-vest.

Vegetația[modificare | modificare sursă]

Vegetația comunei Petriș se caracterizează prin formațiunile de silvostepă și forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile de fag, carpen, gorun și salcâm. Răzleț se întălnesc și păduri de ștejar, pin și molid. Vegetația de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase caracteristice: sălcii, plopi și arini. Plantele mici răspândite în fânețe sunt numeroase. Amintim: trifoiul roșu (Trifoliul pratense), păpădia (Taraxacum oficinale), ștevia (Rumex paticentia), traista-ciobanului (Capsella bursa pastoris), coada șoricelului (Achillea setacea), mohorul (Setaia glauca) mai ales în zonele mlăștinoase, coada-calului (Equisetum arvense), patlagina (Plantago langiolata), roinița (Melissa officinalis) denumită popular floarea-stupilor, șovârvul (Origanum vulgare), tătăneasa (Symphytum officinale), turița mare (Agrimonia eupatoria). Pe malul râului Mureș dar și pe lângă pârâuri întălnim: urzica (Urtica dioica), potbalul (Tussilago farfara). Terenurile umede, talazurile și grohotișurile sunt acoperite cu covoare de flori de potbal care apar cu mult timp înaintea frunzelor. Întălnim, de asemenea, lumânărica (Verbascum phlomoides) sau coada-vacii și captalanul (Petasites officinales).

Colinele uscate, terenurile stâncoase și marginile pădurilor adăpostesc cimbrișorul-de-câmp (Taymus serpillum), plantă ce înmiresmează natura pe tot timpul verii, turta (Carlina acaulis), numită și scaiete, poroinicul (Orchis morio) sau bujor, sânzâienele galbene (galium verum), năpraznica (Geranium robertianum), măcrișul de pădure (Oxalis acetosella) cunoscută și ca trifoi acru, murul (Rubus fructicosus), mușchi de piatră (Centraria islandica), ciuboțica-cucului (Primula officinalis) sau anglicelul. În adâncul pădurilor întâlnim: toporași (Viola adorata), rostopasca (Chelidonium majus) etc.

Fauna[modificare | modificare sursă]

Dintre animalele mari care compun fauna comunei Petriș cele mai răspândita sunt: mistrețul, cerbul, căpriorul și vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaița, cioara, codobatura, uliul, bufnița, corbul și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți în râul Mureș, se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul, mreana, mureșanul, porcușorul și plătica. Insectele întălnite în această zonă sunt: musca comună, viespele, albina țigănească, gaunele, dragoiașul, țânțarul, furnica, cărăbușul, rădașca și altele.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Biserica „Sf.Mucenic Gheorghe”, ridicată în 1883, din cărămidă, în stil baroc-vienez, pe locul unei vechi biserici de lemn:


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]