Pâncota
 |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
| Pâncota | |||
|
|||
 Pâncota
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Arad | ||
| Atestare documentară | 1202 | ||
|
|
|||
| Localități componente | Măderat | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Iosif Retter[1] , (PD-L, ales 2008, reales 2012) | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 66,96 km² | ||
|
|
|||
| Populație (2011) | |||
| - Total | 7.108 locuitori | ||
| - Densitate | 106 loc./km² | ||
|
|
|||
| Site: www.facebook.com/Pancota | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Pâncota este un oraș în județul Arad, România, situat la 37 km de municipiul Arad, în zona centrală a județului, la contactul Câmpiei Aradului cu Munții Zărandului, are un teritoriu administrativ în suprafață de 70,9 km². Orașul are în administrare și localitatea rurală Măderat.
Prima atestare documentară a localității datează din anii 1202-1203 când așezarea era cunoscută sub denumirea de villa Pankota.
Cuprins |
Geografie [modificare]
Orașul din judetul Arad, se află în partea de sud-vest a depresiunii Zărandului, în extremitatea nordică a Podgoriei Aradului. Prin localitate trece pârâul Sodom, ce izvorește din Munții Highiș aflat le 25 km de Pâncota. Câmpia Tisei, parte a Câmpiei Aradului, este întreruptă de ivirile vulcanice din partea de NE a orașului.
Localități limitrofe sunt la nord Zărandul și Seleușul, la est Târnova, la sud Șiria, iar la vest Sântana.
Potrivit tradiției locale, vechea vatră a localității era la poalele Dealului Pelegului, la "Ogrăzile Vechi". Preotul romano-catolic, Șerban din Ineu, menționează de altfel, într-una din însemnările sale, că numele de Pâncota ar deriva din cuvintele latinești pan cubitum care ar însemna colț de deal sau terminarea dealului.
Istorie [modificare]
Pe teritoriul de astăzi al Pâncotei se găsea în anul 1216 o abație. Informația o aflăm din lucrarea istoricului Marki Sandor, potrivit căreia, populatia localității se afla sub jurisdicția unei abații condusă de Andreas.
De mai multe ori vatra orașului a fost distrusă de năvălitori. Turcii au cucerit orașul în mai multe rânduri, din anul 1687 intră în administrarea imperiului habsburgic, iar din anul 1867 intră în administrația austro-ungară pâna la [[Marea Unire din anul 1918]].
Pâncota a fost renumită pentru târgurile și iarmaroacele sale încă din secolul al XVIII-lea. Recunoscut centru meșteșugăresc, breasla apare ca sistem de organizare la începutul secolului al XIX-lea.
Clădiri istorice [modificare]
Economie [modificare]
Economia orașului cunoaște în prezent o dinamică puternică cu creșteri semnificative semnalate în toate sectoarele de activitate. Industria materialelor de construcții, industria mobilei, industria usoara, industria alimentara, serviciile și turismul sunt sectoarele economice cele mai bine reprezentate. Pâncota este și un important centru al viei și vinului, cunoscut atât în țară cât și în străinătate
Turism [modificare]
Dintre cele mai importante obiective turistice ale orașului se remarcă ansmblul urban desfășurat de-a lungul străzii Tudor Vladimirescu, vechiul han de poștă, palatul "Sukowsky" și nu în ultimul rând Canalul Matca - o importantă lucrare hidrotehnică.
Demografie [modificare]
La ultimul recensământ 7186 locuitori. Din punct de vedere etnic, populația avea următoarea structură: 79,3% români, 8,4% maghiari, 8,2% rromi, 3,0% germani, 0,3% slovaci, 0,7% ucrainieni și 0,1% alte naționalități și populație nedeclarată.
Evoluția populației la recensăminte: 
Vezi și [modificare]
Note [modificare]
|
||||||||||||||||
