Comuna Hălmagiu, Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Hălmagiu
—  Comună  —

Țară  România
Județ Arad

SIRUTA 11058
Atestare documentară 1390

Localități componente Bănești, Bodești, Brusturi, Cristești, Hălmagiu, Ionești, Leasa, Leștioara, Poienari, Tisa, Țărmure

Guvernare
 - Primar Mihaela Banci, ales 2012 (USL)

Suprafață
 - Total 84,00  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2.852 locuitori

Site: Comuna Hălmagiu

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului


Hălmagiu este o comună în județul Arad, Crișana, România. Este situată în depresiunea cu același nume, la confluența râului Hălmăgel cu Crișul Alb, la poalele Munților Bihor, și are o suprafață administrativă de 8400 ha. Din punct de vedere administrativ, comuna are în componență unsprezece sate: Hălmagiu - sat reședință de comună situat la o distanță de 136 km față de municipiul Arad, și Bănești, Bodești, Brusturi, Cristești, Ionești, Leasa, Leștioara, Poienari, Tisa și Țărmure.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a localității Hălmagiu datează din anul 1390. Celelalte sate sunt atestate documentar după cum urmează: Satele Bănești, Bodești și Ionești în anul 1441, Brusturi în anul 1360, Cristești în anul 1464, Leasa, Tisa și Țărmure în anul 1439, Leștioara în anul 1477 și Poienari în 1760-1762.

Economia[modificare | modificare sursă]

Deși economia comunei este una predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar și terțiar au avut evoluții ascendente. Comuna este cunoscută ca un important bazin pomicol. Mica industrie-artizanală a făcut din comuna Hălmagiu un important centru de cojocărit și de confecționare a uneltelor din lemn. Resursele exploatabile sunt andezitul, minereurile complexe și argilele vărgate.


Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Hălmagiu

     Români (97.26%)

     Necunoscut (2.48%)

     Altă etnie (0.24%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Hălmagiu

     Ortodocși (94.14%)

     Penticostali (1.68%)

     Baptiști (1.12%)

     Necunoscută (2.48%)

     Altă religie (0.56%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hălmagiu se ridică la 2.852 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.562 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,27%). Pentru 2,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,14%), dar există și minorități de penticostali (1,68%) și baptiști (1,12%). Pentru 2,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Turism[modificare | modificare sursă]

Printre obiectivele turistice ale comunei se numără:

  • ruinele unei cetăți din secolul al XVI-lea și fosta stație de poștalion hanul "Birtul Mare" ce datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea;
  • monumentul închinat lui Avram Iancu;
  • monumentul Eroilor Neamului;
  • biserica ortodoxă voivodală cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită în 1440, cu picturi murale din secolul al XV-lea; este atribuită voievodului Moga; Nava dreptunghiulară tăvănită, altar pătrat boltit în semicilindru, turn-clopotniță pe vest. Picturi murale de o remarcabilă frumusețe, interpretând în spirit local forme ale picturii bizantin-paleologe (sec. XIV-XV). Monument restaurat în 1974-1975;
  • biserica din secolul al XVIIIlea cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” realizată în stil baroc simplificat și cu picturi murale în stil bizantin post-brâncovenesc, realizate de maeștrii Gheorghe și Radu, veniți din Țara Românească (1768);
  • biserica de lemn din Cristești cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, construită înainte de 1700, cu picturi din 1865; * biserica de lemn cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt din Bodești”, datată din 1750-1760, pictată în 1831 și restaurată în 1957;
  • Biserica de lemn din Ionești cu hramul „Sfântul Gheorghe” construită în anul 1730 pe locul uneia ce data din 1460, cu picturi pe pânză executate în 1845, considerată monument istoric;
  • biserica de lemn din Tisa cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, construită în 1770 și pictată în 1846;
  • biserica de lemn din Țărmure, purtând hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, construită în 1780 și pictată pe pânză în 1870.


Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Halmagiu, Mihaela Doroi, Editura Legis, Craiova, 2011

Legături externe[modificare | modificare sursă]