FC UTA Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
UTA Arad
UT-Arad.png
Informații generale
Nume complet Fotbal Club UTA Arad
Poreclă Bătrâna Doamnă, Textiliștii
Nume precedent(e) I.T. Arad, Flamura Roșie Arad, U.T. Arad, F.C.M. U.T. Arad, F.C.M. UTA Arad
Data fondării 18 aprilie 1945
Culori          alb - rosu
Stadion Francisc von Neuman, Arad
(7.287 locuri)
Campionat Liga a III-a
Finanțator România Marius Țucudean
Președinte România Alexandru Meszar
Antrenor România Roland Nagy
Site web www.uta-arad.ro
Palmares
Național Campionatul României (6)
Cupa României (2)
Internațional Cupa UEFA Sferturi de Finala 1972
Echipament
Kit body red stripes.png
Kit body.svg
Kit right arm.svg
Kit shorts.svg
Kit socks long.svg
Acasă
Kit body.svg
Kit right arm.svg
Kit shorts.svg
Kit socks long.svg
Deplasare
Sezon actual
Soccerball current event.svg

Pentru sezonul actual vedeți:
Liga a III-a 2014-2015

UTA, acronim de la fosta Uzina Textilă Arad, (nume actual: F.C. UTA Arad), supranumită Bătrâna Doamnă[1] a fotbalului românesc, este una dintre cele mai titrate echipe de fotbal din România. Câștigătoare de șase ori a Campionatului și de două ori a Cupei României, deține cele mai multe titluri dintre echipele de fotbal din provincie.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Înființare și primele succese[modificare | modificare sursă]

Bătrâna Doamnă a fost înființată de baronul Francisc von Neuman, patronul Întreprinderii Textile Arad, la data de 18 aprilie 1945.[1][2] Culorile clubului (alb - roșu) au fost alese asemenea echipei de fotbal Arsenal Londra, baronul Neuman fiind un mare admirator al acestei echipe.[2]

„Era uite aici, pe colț, unde e platforma UTA. Unde e stadionul azi, vizavi. A ținut o ședință, erau mulți prieteni de-ai lui, ingineri, oameni de încredere. A zis că vrea să facă o echipă de fotbal, cine are un nume de propus? Cineva a zis Gloria, care nu mai era, altcineva a propus să fie ca fabrica: ITA. Doar era fabrica lor! Bun. Și ce culori să aibă echipa? După multe discuții s-a notat să fie alb cu verde. Nimeni nu știe azi că, pentru câteva minute, UTA a avut aceste culori: alb-verde. Atunci baronul, care avea în minte combinația alb cu roșu, ca la Arsenal, dar era atât de delicat încât nu voia să impună nimic, a fost salvat de cineva de la Comunitate care a zis că nu se poate «alb cu verde, pentru că sunt culori naziste». Oamenii s-au trezit și a rămas alb cu roșu, ca pe Highburry. Ca Highburry avea să fie și stadionul, doar că un pic mai mic.”

- profesorul Dionisie Piros[3]

Primul meci de fotbal al echipei nou înființate are loc la data de 27 mai 1945 în compania formației Banatul Sânnicolau Mic, scor 2-3. Componența primei echipe a fost: Tudor, Bocșa, Tamaș, Lingurar, Dvorszak, Szurdi, Găluț, Mărienuț, Haller, Coșniță, Brosovszky. Antrenori: Francisc Dvorszak, Joszef Szallay, Gheorghe Albu.

La 1 septembrie 1946 cu ocazia meciului I.T.A. - Ciocanul, scor 1-0, are loc inaugurarea stadionului din Arad, actualul Stadion Francisc von Neuman. La acea vreme fiind considerat cel mai frumos stadion din țară.[4]

Clubul se înscrie în Campionatul Național de Fotbal, în ediția 1946/47, purtând numele I.T.A., inițialele întreprinderii. Prima participare, în primul eșalon fotbalistic, aduce și primul titlu de campioană, la o diferență de 11 puncte față de locul 2, ocupat de echipa Carmen București. Componența primei echipe campioane a fost: Alexandru Marky, Gyula Lóránt, Gheorghe Băcuț, Adalbert Pall, Alexandru Meszaros, Iosif Petschovski, Adalbert Kovacs, Ioan Reinhardt, Andrei Mercea, Ladislau Bonyhadi, Mátyás Tóth.

Ladislau Bonyhadi devine golgheterul campionatului cu 26 de goluri înscrise.

În ediția 1947/48, I.T.A. câștigă al doilea titlu de campioană, cu un impresionant golaveraj de 129 - 21, record nedoborât până astăzi și la care Ladislau Bonyhadi a contribuit cu 49 de goluri, de asemenea, un record neegalat.[5] În această ediție câștigă și finala cupei împotriva echipei CFR Timișoara, scor 3-2. Echipa câștigătoare a cupei a fost: Alexandru Marky, Moise Vass, Zoltan Farmati, Gheorghe Băcuț, Adalbert Pall, Iosif Petschovski, Adalbert Kovacs, Ioan Reinhardt, Ladislau Bonyhadi, Ion Stiebinger, Nicolae „Coco” Dumitrescu.

În ediția 1948/49, I.T.A. se clasează pe locul IX.

În ediția 1950, sub denumirea de Flamura Roșie, câștigă un nou titlu de campioană. În același an se califică în finala Cupei României, dar pierde finala cu 1-3 în fața echipei CCA București. Echipa din finala cupei a fost: Alexandru Marky, (Ioan Katranicz), Moise Vass, Zoltan Farmati, Adalbert Pall, Ioan Reinhardt, Ladislau Băcuț, Silviu Boitoș, Mihai Carpineț, Iosif Petschovski, Andrei Mercea, Nicolae „Coco” Dumitrescu.

În anul 1951 se clasează pe locul IV, la finele competiției.

În anul 1952 ocupă locul VIII, iar în anul 1953 ocupă poziția a treia și câștigă o nouă ediție a Cupei României, împotriva CCA-ului București, scor 1-0. Echipa căștigătoare a cupei a fost: Francisc Kiss, Gavril Szücs, József Kapás, Zoltan Farmati, Mihai Carpineț, Gavril Serfözö, Nicolae Popa, Gheorghe Váczi, Adalbert Kovacs, Andrei Mercea, Nicolae „Coco” Dumitrescu, Mircea Popovici, Gheorghe Lupeș. Antrenor: Coloman Braun-Bogdan.

În anul 1954, sub conducerea antrenorului Braun-Bogdan, câștigă cel de-al patrulea titlu de campioană. Componența echipei campioane fiind: Francisc Kiss, Gavril Szücs, József Kapás, Dușan, Zoltan Farmati, Gavril Serfözö, Birău, Gheorghe Váczi, Ilie Don, Andrei Mercea, Nicolae „Coco” Dumitrescu.

În anul 1955 ocupă locul V la finele competiției, în anul 1956 ocupă locul VI, iar în ediția 1957/58 ocupă locul X.

În anul 1958 echipa își schimbă denumirea din Flamura Roșie în U.T.A. (Uzina Textilă Arad).

În următorii ani U.T.A. ocupă următoarele poziții la finele campionatului: 1958/59 - VIII, 1959/60 și 1960/61 - VII, 1961/62 - X, 1962/63 și 1963/64 - XI, 1964/65 - V.

A doua „Generație de Aur”[modificare | modificare sursă]

În anul 1965 sunt numiți antrenori Nicolae „Coco” Dumitrescu și Ioan Reinhardt, iar în ediția 1965/66, U.T.A. termină competiția internă pe locul X, dar se califică, din nou, în finala Cupei României, finală pe care, însă, o va pierde cu scorul de 0 - 4, împotriva echipei Steaua București. Echipa din finala cupei a fost: Carol Weichelt, Gavril Birău, Dumitru Chivu, Hristos Metskas, Ioan Igna, Vasile Jac, Emil Floruț, Nicolae Pantea, Flavius Domide, Mihai Țîrlea, Mircea Axente, Ladislau Petschovski.

În ediția 1966/67 a campionatului intern ocupă poziția XI. În același interval participă la ediția a V-a a Cupei Balcanice, în Seria I cu Cerno More Varna, Partizani Tirana și Fenerbahçe Istanbul. U.T.A. are o comportare modestă și reușește doar o victorie din șase meciuri, împotriva echipei Fenerbahçe Istanbul, la Arad, scor 1 - 0.

În ediția 1967/68 ocupă locul IV la final.

În ediția de campionat 1968/69 devine pentru a cincea oară campioană a țarii. Lotul de jucători a fost: Gheorghe Gornea, Ion Bătrîna, Gavril Birău, Bakos, Ștefan Czako, Mircea Axente, Jenö Pozsonyi, Petre Șchiopu, Mircea Petescu, Flavius Domide, Iosif Lereter, Ilie Moț, Viorel Sima, Ladislau Brosovszky, Florian Dumitrescu, Brîndescu, Atodiresei, Bodea

În ediția de campionat 1969/70, U.T.A. căștigă cel de-al șaselea titlu de campioană a României și participă pentru prima oară în Cupa Campionilor Europeni, fiind, însă, învinsă în primul tur de Legia Varșovia (1-2 și 0-8).

În ediția 1970/71 ocupă locul IV și participă din nou în Cupa Campionilor Europeni, reușind performanța de a elimina deținătoarea trofeului la acea dată, Feyenoord Rotterdam[6] după un 1-1 la Rotterdam și 0-0 la Arad.[7] Lotul titularilor din dubla cu Feyenoord Rotterdam a fost: Gheorghe Gornea, Gavril Birău, Iosif Lereter, Mircea Axente, Jenö Pozsonyi, Mircea Petescu, Flavius Domide, Dumitru Calinin, Ladislau Brosovszky, Otto Dembrovski, Florian Dumitrescu. Rezerve: Ion Bătrîna, Petre Șchiopu, Viorel Sima, Ștefan Czako.

Înaintea meciului din Olanda, jucătorii lui Feyenoord Rotterdam, campioni intercontinentali la acea dată, au fost amuzați de valoarea și aspectul echipei arădene: Ne-au luat la mișto când au văzut cum eram îmbrăcați. Au vrut să ne dea echipament din cap până în picioare. Până la urmă, am jucat cu bocanci, jambiere și șorturi de la ei, și cu tricourile noastre, își aducea aminte Gavril Birău. Dar pe teren situația a fost diferită, deoarece Florian Dumitrescu a deschis scorul în minutul 14: Eu i-am centrat, iar el a reluat cu capul din careu, deși nu excela la loviturile de cap. își amintea Mircea Axente. A egalat apoi Jansen în minutul 25 și 1-1 a rămas pînă la sfîrșit, cu tot asaltul olandezilor la poarta lui Gornea și în disperarea celor aproape 70.000 de spectatori. descria antrenorul Nicolae „Coco” Dumitrescu.[8]

Înaintea returului de la Arad, programat pe 30 septembrie 1970, exact la un an de la umilința din Varșovia, Ernst Happel, antrenorul austriac al lui Feyenoord declara: O calificare a românilor în dauna noastră ar echivala cu a opta minune a lumii. Meciul s-a încheiat 0-0, astfel UTA, susținută de peste 20.000 de oameni, și, datorită golului marcat în deplasare, se califica mai departe. După meci, suporterii arădeni îi scandau antrenorului lui Feyenoord, în fața hotelului Astoria: Happel, Happel, Ha, Ha, Ha!.[8]

În turul doi UTA a fost eliminată din competiție de Steaua Roșie Belgrad (0-3, 1-3).

În ediția 1971/72 devine vice-campioană a României și participă în Cupa UEFA, ajungând până în faza sferturilor după ce a depășit formațiile Austria Salzburg (4-1, 1-3), Zagłębie Wałbrzych (1-1, 2-1) și Vitória Setúbal (3-0, 0-1). A fost eliminată în sferturi de Tottenham Hotspur (0-2, 1-1). Această performanță de a ajunge în sferturile competiției a reprezentat prima sclipire românească în Cupa UEFA.[8]

În ediția 1972/73 ocupă locul IX în campionatul intern și participă pentru a doua oară în Cupa UEFA, fiind însă eliminată în primul tur de echipa suedeză IFK Norrköping.

În edițiile următoare U.T.A. ocupă următoarele poziții la finele campionatului: 1973/74 - V, 1974/75 - VIII, 1975/76 - XV, 1976/77 - XII și 1977/78 - X.

Declinul[modificare | modificare sursă]

Declinul început în ediția 1975/76, se concretizează cu un loc XVII în ediția 1978/79, astfel U.T.A. retrogradează pentru prima dată în istorie în Divizia B.

După doi ani în divizia secundă (locul III în ediția 1979/80 [9] și locul I[9] în ediția 1980/81), U.T.A. revine în Divizia A, sub conducerea tehnică a antrenorului Ștefan Czako, dar nu reușește să se mențină mai mult decât un an, retrogradând, din nou, în divizia secundă după ce ocupă doar locul XVII în Divizia A, în ediția 1981/82.

În următoarele două ediții de campionat, în Divizia B, ocupă pozițiile: II în 1982/83[9] și V în 1983/84[9], cînd, din lotul echipei antrenată de Gavril Birău și Flavius Domide au făcut parte: Lovas, Bubela, Bodi, Gheorghieș, Gal, Hirmler, Gaie, Csodras, Țîrlea, Vaczi, Vânăoru, Găman, Tisa, Iliescu, Lupău, Roxin, Corec, Vuia, Cigan, Lalu, Leac, Terek, Țucudean, Negrău, Varșandan.

În vara anului 1984, U.T.A. devine club de fotbal muncitoresc, adoptând denumirea de F.C.M. U.T. Arad.

Între anii 1984 și 1991, F.C.M. U.T. Arad ocupă următoarele poziții în Seria a III-a a Diviziei B: XIII în 1984/85[9], IV în 1985/86[9], X în 1986/87[9], III în 1987/88[9], II în 1988/89[9], II în 1989/90[9], V în 1990/91[9].

Iar în Seria a II-a a ligii secunde ocupă locurile: II în 1991/92[9], I în 1992/93[9].

După promovare reușește să se mențină doar doi ani în Liga Națională, ocupând locurile XI în ediția 1993/94 și locul XVIII în ediția 1994/95, retrogradând din nou în liga secundă.

Între anii 1995 și 2002, U.T.A. ocupă următoarele poziții în Seria a II-a a diviziei secunde: V în 1995/96[9], XIII în 1996/97[9], XI în 1997/98[9], II în 1998/99[9], VI în 1999/2000[9], VII în 2000/01[9] și I în 2001/02[9].

În vara anului 1999, F.C.M. UTA Arad dispută un meci de baraj la Alba-Iulia împotriva echipei Rocar București, pentru promovare în Divizia A[10], meci pierdut cu 0 - 2. Antrenorul Francisc Tisza a aliniat următoarea formație: Pap - Diaconescu, Botiș, G. Radu ('50 Ciubăncan), Găman ('76 Baciu), Cristian Panin - Todea, Almașan, Zaha - Mariș, Claudiu Drăgan ('69 Turcan).

În ediția 2002/03 a Diviziei A se clasează pe locul XVI și retrogradează, după doar un an petrecut în Divizia A, în Divizia B.

În campionatul 2003/04, ocupă locul V[9] al Seriei a III-a a Diviziei B, iar în campionatul 2004/05 ocupă locul XI[9] la finalul competiției în aceași serie.

În ediția de campionat 2005/06, U.T.A. termină campionatul pe locul XVI[9] al Seriei a III-a a Diviziei B, retrogradând pentru prima dată în istorie în Divizia C.

F.C.M. UTA Arad, însă nu va juca în Divizia C deoarece, în urma unui acord de cesiune, cu echipa CF Liberty Oradea, UTA va prelua locul celei din urmă în Liga I[11][12][13], urmând ca echipa CF Liberty Oradea să evolueze în eșalonul trei al campionatului.

Astfel, calificată în Liga I, în sezonul 2006/07, președintele clubului Nicolae Bara l-a adus antrenor pe Marius Lăcătuș[14], iar sub conducerea acestuia, UTA ocupă la finalul sezonului locul XII.

Marius Lăcătuș își prezintă demisia la 1 octombrie 2007[15], iar la sfârșitul sezonului sezonul 2007/08 UTA, antrenată de Roland Nagy și finanțată de Nicolae Bara și Sandu Ion, ocupă locul XVII și retrogradează din nou în Liga a II-a.

În Liga a II-a, seria a II-a (seria de vest) a ocupat următoarele poziții: IX în 2008-2009, IV în 2009-2010, VIII în 2010-2011 (după o penalizare de 12 puncte), IV în 2011-2012 și IV în 2012-2013.

În august 2013, omul de afaceri clujean Adrian Marțian a preluat pachetul majoritar de acțiuni de la Giovanni Catanzariti, promițând redresarea situației financiare de la club și aducerea de rezultate[16], dar până în luna noiembrie a reușit să piardă sprijinul suporterilor arădeni și a fostelor legende ale clubului, Flavius Domide solicitându-i să predea actele clubului unor oameni competenți din Arad.[17] O altă echipă, susținută de o parte din fanii UTA-ei, numită UTA Bătrâna Doamnă, fondată în 2013 de către fostul jucător Marius Țucudean[18] a fost înscrisă în Liga a IV-a în locul UTA II, primind în martie 2014 de la Suporter Club UTA drepturile federative, sigla, palmaresul și culorile UTA-ei, devenind oficial UTA Arad[19]. Echipa din Liga a II-a a fost nevoită să își schimbe numele în FC UTA SA. La final sezonului 2013-2014 din Liga a II-a, UTA SA a fost exclusă din campionat de FRF pentru neprezentarea la două meciuri și retrogradată în Liga a VI-a, unde nu s-a mai înscris, prin urmare, desființându-se[20]. UTA Bătrâna Doamnă, devenită UTA, a promovat în Liga a III-a, unde evoluează în prezent.

Nume[modificare | modificare sursă]

  • 1945-1949: I.T. Arad (ITA)
  • 1950-1957: Flamura Roșie Arad
  • 1958-prezent: UTA Arad

Stadion[modificare | modificare sursă]

Stadionul Francisc von Neuman[modificare | modificare sursă]

Vezi și: Stadionul Francisc von Neuman

Cunoscut ca Stadionul UTA, Stadionul Francisc von Neuman a fost construit între anii 1940 și 1946, după modelul stadionului londonez Highbury, deoarece baronul Francisc Neuman, fondatorul clubului, era un mare fan al echipei Arsenal. În prezent, stadionul are 7.287 de locuri. Începând cu 2014, stadionul intră într-un proces de demolare, pentru a fi construit un nou stadion mai mare și mai modern în loc.

Stadionul Motorul[modificare | modificare sursă]

Pe parcursul lucrărilor la Stadionul Francisc von Neuman, UTA își va disputa meciurile de acasă pe stadionul Motorul. Acesta a fost modernizat pentru a satisface condițiile ligii a III-a.

Suporteri[modificare | modificare sursă]

Având un palmares deosebit, UTA este una din cele mai iubite echipe de fotbal din țară. Galeriile UTA-ei sunt în prezent unite sub o singură grupare numită ARAD 1945. Echipa arădeană este una dintre puținele echipe ale căror culori, palmares și siglă sunt deținute de către fani, prin asociația Suporter Club UTA. Principala rivală a UTA-ei este Poli Timișoara.

Palmares[modificare | modificare sursă]

Seniori[modificare | modificare sursă]

Liga I:

Liga a II-a:

Cupa României:

Cupa UEFA

Juniori[modificare | modificare sursă]

  • Campionatul României: 1957/58, 1958/59, 1968/69, 1995/96, 2000/01
  • Vicecampioană a României: 1959/60

Rezultate extreme[modificare | modificare sursă]

Istoric - Finale jucate în Cupa României[modificare | modificare sursă]

Sezon Finala Scor Data Stadion Localitate Arbitru Locul de origine al arbitrului Marcatori Componența echipelor
1947 / 1948 I.T. Arad - CFR Timișoara 3-2 15 august 1948 UCB Venus București Emil Kroner București IT Arad - Adalbert Kovacs ('38); Ioan Reinhardt ('56); Gheorghe Băcuț ('82);
CFR Timișoara - Iosif Kovacs ('07); Constantin Woronkowski ('08);
IT Arad - Alexandru Marky; Moise Vass; Zoltan Farmati; Gheorghe Băcuț; Adalbert Pall; Iosif Petschovski; Adalbert Kovacs; Ioan Reinhardt; Ladislau Bonyhadi; Ion Stiebinger; Nicolae Dumitrescu;
CFR Timișora - Aurel Boroș; Ioan Barna; Ștefan Rodeanu; Petre Cojereanu; Iosif Ritter; Constantin Woronkowski; Gheorghe Monyak; Nicolae Reuter; Iosif Kovacs; Emil Avasilichioaie; Petru Bădeanțu;
1950 CCA București - Flamura Roșie Arad 3-1 26 noiembrie 1950 Republicii București Andrei Boloni, Arbitri Asistenți - Konstandatos, Dumitru Dimulescu București CCA București - Alexandru Apolzan('44 - pen.); Nicolae Roman ('72); Petre Moldoveanu ('90);
Flamura Roșie Arad - Andrei Mercea ('89)
CCA București - Ion Voinescu; Vasile Zavoda; Alexandru Apolzan; Ștefan Rodeanu; Ștefan Balint; Tiberiu Bone; Francisc Zavoda; Nicolae Roman; Nicolae Drăgan; Gavril Serfözö; Petre Moldoveanu;
Flamura Roșie Arad - Alexandru Marky; Moise Vass; Adalbert Pall; Zoltan Farmati; Iosif Petschovski; Ladislau Băcuț II; Silviu Boitoș; Andrei Mercea; Mihai Carpineț; Ioan Reinhardt; Nicolae Dumitrescu
1953 Flamura Roșie Arad - CCA București 1-0 29 noiembrie 1953 23 August București Mihai Popa, Arbitri Asistenți - Solomon Segal, Dumitru Dimulescu București Flamura Roșie Arad - Gheorghe Vaczi('110); Flamura Roșie Arad - Francisc Kiss; Gavril Szücs; József Kapás; Zoltan Farmati; Mihai Carpineț; Gavril Serfözö; Nicolae Popa; Gheorghe Váczi; Adalbert Kovacs; Andrei Mercea; Nicolae Dumitrescu; Mircea Popovici; Gheorghe Lupeș;
CFR Timișora - Aurel Boroș; Ioan Barna; Ștefan Rodeanu; Petre Cojereanu; Iosif Ritter; Constantin Woronkowski; Gheorghe Monyak; Nicolae Reuter; Iosif Kovacs; Emil Avasilichioaie; Petru Bădeanțu;
1965 / 1966 Steaua București - U.T. Arad 4-0 17 iulie 1966 23 August București Erwin Vetter Germania Steaua București - Gavril Raksi ('63; '70); Florea Voinea ('75); Lajos Sătmăreanu ('88); Steaua București - Vasile Suciu; Mircea Petescu; Emerich Jenei; Dumitru Nicolae; Lajos Sătmăreanu; Vasile Negrea; Dumitru Popescu; Sorin Avram; Gheorghe Constantin; Florea Voinea; Gavril Raksi; Carol Hajdu;
UT Arad - Carol Weichelt; Gavril Birău; Dumitru Chivu; Hristos Metskas; Ioan Igna; Vasile Jac; Emil Floruț; Nicolae Pantea; Flavius Domide; Mihai Țîrlea; Mircea Axente; Ladislau Petschovski III

Participări în competiții internaționale[modificare | modificare sursă]

Cupa Balcanică: 1966/67 în Seria I

15 iunie 1966: Cerno More Varna 3-1, (2-0) U.T. Arad

4 iulie 1966: U.T. Arad 1-2, (0-0) Partizani Tirana

26 octombrie 1966: Fenerbahçe Istanbul 3-1, (2-0) U.T. Arad

3 decembrie 1966: Partizani Tirana 2-0, (1-0) U.T. Arad

19 martie 1967: U.T. Arad 0-2, (0-0) Cerno More Varna

13 august 1967: U.T. Arad 1-0, (0-0) Fenerbahçe Istanbul

Sezon Competiție Tur Țara Club Scor Marcatori UTA Puncte
UEFA
1969/70 Cupa Campionilor Europeni 1 Polonia Legia Varșovia 1-2, 0-8 Domide 0.0
1970/71 Cupa Campionilor Europeni 1 Olanda Feyenoord Rotterdam 1-1, 0-0 Fl. Dumitrescu 2.0
2 Iugoslavia Steaua Roșie Belgrad 0-3, 1-3 Brosovszky
1971/72 Cupa UEFA 1 Austria Austria Salzburg 4-1, 1-3 Kun II, Brosovszky, Both, Domide 9.0
2 Polonia Zagłębie Wałbrzych 1-1, 2-1 Brosovszky, Domide, Kun II
1/8 Portugalia Vitória Setúbal 3-0, 0-1 Domide, Sima, Kun II
1/4 Anglia Tottenham Hotspur 0-2, 1-1 Domide
1972/73 Cupa UEFA 1 Suedia IFK Norrköping 1-2, 0-2 Brosovszky 0.0

Total puncte pentru coeficientul UEFA: 11.0

Recorduri[modificare | modificare sursă]

  • UTA deține recordul pentru cele mai multe goluri înscrise într-un sezon de Liga I. Aceștia au reușit să înscrie 129 de goluri în sezonul 1947-1948 al primului eșalon românesc[21].
  • Ladislau Bonyhádi deține recordul pentru cele mai multe goluri înscrise de un jucător într-un sezon de Liga I, acesta marcând în sezonul 1947-1948 de 49 de ori[22].
  • UTA este supranumită „Campioana Provinciei”, deoarece aceasta este echipa din afara Bucureștiului cu cele mai multe titluri de campioană a României, 6 la număr.

Personalități[modificare | modificare sursă]

UTA a dat naștere unor nume legendare ca: Iosif Petschovski, Zoltan Farmati, Ladislau Bonyhadi, Nicolae „Coco” Dumitrescu, Emerich Jenei, Ion Pîrcălab, Ioan Igna, Ladislau Brosovszky, Flavius Domide, Helmuth Duckadam, Marcel Coraș, Silviu Iorgulescu.

Peste 40 de jucători care au evoluat de-a lungul anilor la UTA au îmbrăcat și tricoul Echipei naționale de fotbal a României. Dintre aceștia, cei mai reprezentativi sunt:

Golgheteri ai campionatului intern[modificare | modificare sursă]

Golgheteri "all-time"[modificare | modificare sursă]

Cele mai multe partide în Campionatul Național[modificare | modificare sursă]

Jucători actuali[modificare | modificare sursă]

Lotul sezonului 2013-2014[modificare | modificare sursă]

Nr. Poziție Jucător
1 România P        Roberto Bodea
3 România M        Marius Chindriș
4 România F        Erich Wild
5 România F        Beniamin Cotoc
6 România F        Sorin Botiș
7 România A        Sorin Leucuța
8 România F        Richard Filaret
9 România A        Daniel Bulza
10 România M        Cătălin Hlistei
11 România A        Dragoș Petrică
Nr. Poziție Jucător
13 România F        Adrian Popa
14 România M        Bogdan Burlă
15 România M        Norbert Varga
16 Senegal A        Ousmane Gueye
19 România A        Ciprian Rus
20 România A        Dumitru Copil
22 România F        Adrian Suslak
24 România M        Cornel Nădăban
27 România F        Adrian Voicu
93 România P        Alexandru Mitrea

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Anuarul fotbalului românesc (1909 - 1967), Editura Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, 1968
  • Anuarul fotbalului românesc (1971 - 1973), Editura Stadion, 1974
  • Aristide Buhoiu - Petschovschi, campionul fair-play-ului - Editura Stadion, 1974
  • Ioan Chirilă - Zile și nopți pe stadion - Editura Sport - Turism, 1986

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Liliana Brad - Povestea bătrânei doamne, România liberă, 28 iunie 2010
  2. ^ a b sport.ro - UTA, sponsorizat de o Universitate! Vezi povestea clubului înființat de baronul Neumann!, 8 aprilie 2009
  3. ^ Marius Mitran și Marian Olaianos - Bicicleta baronului Neuman, historia.ro
  4. ^ Stadionul „Francisc Neumann”- micul Highbury de Arad, Adevărul, 22 aprilie 2010
  5. ^ Există un record pe care Steaua nici nu visează să îl depășească în acest sezon, Libertatea, 31 martie 2013
  6. ^ UTA - Feyenoord, o victorie de legendă. Florian Dumitrescu: De frică ne-am mobilizat total, Evenimentul zilei, 20 august 2010
  7. ^ Daniel Berar - UTA '70 pleacă la Rotterdam să reconstituie calificarea cu Feijenoord, Liga2.ro, 9 noiembrie 2010
  8. ^ a b c UT Arad 1970, gsp.ro - Cupa de Legendă
  9. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w Clasamente Divizia B
  10. ^ Barajul Rocar - UTA la Alba Iulia, Ziarul de Iași, 15 iunie 1999
  11. ^ În fotbal ca la piață: UTA și-a cumpărat locul în Liga I, newspad.ro, 22 iunie 2006
  12. ^ UTA este în Divizia A, aradon.ro, 21 iunie 2006
  13. ^ Florin Tomuta - UTA a revenit în Divizia A, România liberă, 23 iunie 2006
  14. ^ Diniță, Drida și cinci steliști, doriți de Lăcătuș la UTA, România liberă, 8 iulie 2006
  15. ^ Lăcătuș a demisionat de la UTA, Realitatea. net, 2 octombrie 2007
  16. ^ Adrian Marțian va deveni oficial acționar majoritar la UTA, romaniansoccer.ro, 28 august 2013
  17. ^ Patrice Podină - Afaceristul clujean Adrian Marțian nu mai este dorit la UTA, Transilvania reporter, 15 noiembrie 2013
  18. ^ http://sportarad.ro/uta-batrana-doamna-se-contureaza-deocamdata-locul-in-liga-iv-e-cel-oficial/
  19. ^ http://sportarad.ro/membrii-cu-drept-de-vot-in-scu-inclusiv-bara-au-decis-drepturile-federative-trec-la-uta-batrana-doamna-care-va-deveni-uta-arad/
  20. ^ http://glsa.ro/arad/169993-fc-uta-sa-nu-s-inscris-nici-macar-liga-vi.html
  21. ^ http://www.libertatea.ro/detalii/articol/steaua-uta-arad-record-goluri-sezon-fotbal-liga-1-441434.html
  22. ^ http://cupadelegenda.gsp.ro/echipe/15/ut-arad-1970.htm

Legături externe[modificare | modificare sursă]