Sântana
| Sântana | |||
| — Oraș — | |||
|
|||
 Sântana
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Arad | ||
| Atestare documentară | 1334 | ||
| Oraș | 2003 | ||
|
|
|||
| Localități componente | Caporal Alexa | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Tomuța Daniel Sorin | ||
|
|
|||
| Populație [1] | |||
| - Total | 12.936 locuitori | ||
|
|
|||
| Site: Pagina Primăriei | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Sântana este un oraș în județul Arad, Crișana, România, cu o populație de 12.936 de locuitori, la recensământul din 2002.[1] Fosta comună Sântana a fost ridicată la rang de oraș la 23 decembrie 2003, prin decizia luată de Parlamentul României.[2]
Cuprins |
Istorie [modificare]
Urmărind documentele istorice cunoscute până în prezent, orașul Sântana provine din așezarea mai veche Comlăuș care este amintită prima oara în listele de zeciuială papală din anul 1334–1335 făcând parte din arhidiaconatul catolic Pâncota, iar în 1566 Comlăușul a fost pustiit de turci împreună cu tot comitatul Zărand. Comlăușul a fost cucerit de Imperiul Habsburgic care a colonizat aici șvabi—la sud-est de Comlăuș fiind înființat astfel satul Sfânta Ana, actualul oraș Sântana.
Urmele unor așezări omenești pe teritoriul orașului Sântana dateaza din copilaria societății omenești, pe drumul spre Curtici la kilometrul 10 găsindu-se vetre ale așezărilor omenești din epoca neolitică cu o vechime de peste 4500 de ani.
In strada Micșunelelor nr. 29 din Comlăuș a existat casa lui Constantin Popovici, membru al delegației de 300 români care a prezentat în 1892 Memorandumul. Tot el l-a găzduit la 25 ianuarie 1897 pe Badea Cârțan, care si-a dedicat viața răspândirii în Transilvania a publicațiilor din România pe care le trece prin "Vama Cucului '.
Așezare geografică [modificare]
Orașul Sântana este situat în zona de nord-vest a județului Arad, la o distanță de 28 km de municipiul Arad și la 22 km de orașul Chișineu-Criș. Întreg teritoriul orașului se leagă de un element foarte important, „Câmpia Tisei”, în care este așezată în întregime. Sub raportul întinderii sale, Sântana ocupă 10.714 ha.
Un element foarte important îl constituie faptul că dispune de căi de comunicație care îl ajută la dezvoltarea relațiilor economice cu restul localităților și regiunilor învecinate. Astfel, calea ferată Timișoara–Arad–Oradea care trece prin Sântana se bifurcă spre Brad și Cermei, șoseaua Arad - Oradea ce trece la 7 km de comună prin drumul județean Pâncota–Caporal Alexa–Sântana–Curtici.
Economie [modificare]
Deși economia orașului este una predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar și terțiar au avut evoluții ascendente. Sântana este si un important centru viticol al regiunii. Statutul de important nod de circulație rutieră și feroviară poate fi folosit și în promovarea și dezvoltarea turismului. Arhitectura specifică, monumentele istorice și de arhitectură precum clădirea "Convictului", casa urbarială și fortificațiile "Cetatea veche" sunt câteva repere turistice ale acestei localități.
Mass Media [modificare]
În orașul Sântana existǎ Radio Sigma un post de radio online care oferǎ ultimele noutǎți despre evenimentele ce se petrec în oraș.
Note [modificare]
- ^ a b „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Sântana, Arad”. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=1832&judet_id=1833&localitate_id=1884. Accesat la 11 noiembrie 2008.
- ^ „Procesul legislativ al propunerii de ridicare a comunei Sântana la rang de oraș”. Camera Deputaților. http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=3798&cam=2. Accesat la 11 noiembrie 2008.
|
||||||||||||||||
