Sântana

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Sântana (dezambiguizare).
Sântana
—  Oraș  —
Casa urbarială (Urbarialhaus) din Sântana
Casa urbarială (Urbarialhaus) din Sântana
Stema Sântana
Stemă
Sântana se află în România
{{{alt}}}
Sântana
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°35′N 21°50′E / 46.583°N 21.833°E / 46.583; 21.83346°35′N 21°50′E / 46.583°N 21.833°E / 46.583; 21.833

Țară  România
Județ Arad

SIRUTA 12091
Atestare documentară 1334
Oraș 2003

Localități componente Caporal Alexa (Cherechiu)

Guvernare
 - Primar Daniel Sorin Tomuța

Populație (2011)[1][2]
 - Total 11.428 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 12.936 locuitori

Site: Pagina Primăriei

Poziția localității Sântana

Sântana (în germană Sanktanna, în maghiară Újszentanna) este un oraș în județul Arad, regiunea Crișana, România, cu o populație de 11.428 de locuitori (2011).[2]

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Orașul Sântana este situat în zona de nord-vest a județului Arad, la o distanță de 28 km de municipiul Arad și la 22 km de orașul Chișineu-Criș. Întreg teritoriul orașului se leagă de un element foarte important, „Câmpia Tisei”, în care este așezată în întregime. Sub raportul întinderii sale, Sântana ocupă 10.714 ha.

Un element foarte important îl constituie faptul că dispune de căi de comunicație care îl ajută la dezvoltarea relațiilor economice cu restul localităților și regiunilor învecinate. Astfel, calea ferată TimișoaraAradOradea care trece prin Sântana se bifurcă spre Brad și Cermei, șoseaua Arad-Oradea ce trece la 7 km de comună prin drumul județean PâncotaCaporal Alexa (Cherechiu)–Sântana–Curtici.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Cetatea hallstattiană Sântana

Urmele unor așezări omenești pe teritoriul orașului Sântana datează din epoca neolitică. Pe drumul spre Curtici, la kilometrul 10, au fost găsite urme ale unor așezări omenești cu o vechime de peste 4.500 de ani.

Localitatea Sântana a fost înființată pe domeniul așezării mai vechi Comlăuș, care este amintită prima oara în listele de zeciuială papală din anul 13341335 făcând parte din arhidiaconatul catolic Pâncota. În 1566 Comlăușul a fost pustiit de turci împreună cu tot comitatul Zărand. Imperiul Habsburgic a colonizat aici șvabi, la sud-est de Comlăuș fiind înființat astfel satul Sfânta Ana, actualul oraș Sântana.

În Strada Micșunelelor nr. 29 din Comlăuș a existat casa lui Constantin Popovici, membru al delegației de 300 români care a prezentat în 1892 Memorandumul. Tot el l-a găzduit la 25 ianuarie 1897 pe Badea Cârțan, care și-a dedicat viața răspândirii în Transilvania a publicațiilor din România.

În perioada interbelică a fost reședința plășii Sântana, în cadrul județului Arad (interbelic).

Sântana a fost ridicată la rang de oraș în data de 23 decembrie 2003, prin lege adoptată de Parlamentul României.[3]

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Sântana

     Români (79.79%)

     Maghiari (1.94%)

     Romi (8.38%)

     Germani (2.91%)

     Necunoscut (6.76%)

     Altă etnie (0.2%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Sântana

     Ortodocși (76.04%)

     Romano-catolici (5.05%)

     Penticostali (8.98%)

     Baptiști (1.19%)

     Necunoscută (6.93%)

     Altă religie (1.78%)

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 5.582 locuitori, dintre care 4.922 germani, 373 maghiari, 260 români, 24 evrei ș.a.[4] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.274 romano-catolici, 241 ortodocși, 26 mozaici, 25 reformați ș.a.[5]

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sântana se ridică la 11.428 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 12.936 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,8%). Principalele minorități sunt cele de romi (8,38%), germani (2,91%) și maghiari (1,94%). Pentru 6,76% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,04%), dar există și minorități de penticostali (8,99%), romano-catolici (5,06%) și baptiști (1,2%). Pentru 6,93% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Monumente[modificare | modificare sursă]

Biserica romano-catolică din cartierul Comlăuș

Arhitectura specifică, monumentele istorice și de arhitectură precum clădirea "Convictului", casa urbarială și fortificațiile "Cetatea veche" sunt câteva repere turistice ale acestei localități.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Economie[modificare | modificare sursă]

Sântana în Harta Iozefină a Comitatului Arad, 1782-85
Comlăuș în Harta Iozefină a Comitatului Arad, 1782-85

Deși economia orașului este una predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar și terțiar au avut evoluții ascendente. Sântana este și un important centru viticol al regiunii.

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sântana