Odorheiu Secuiesc

Odorheiu Secuiesc
Székelyudvarhely Oderhellen
—  municipiu  —
Fostul sediu al comitatului Odorhei, azi primărie
Drapel Stemă
Odorheiu Secuiesc Odorheiu Secuiesc (România) Poziția geografică
Coordonate: 46°18′50″N 25°18′6″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Harghita
SIRUTA	83133
Atestare documentară	1301
Reședință	Odorheiu Secuiesc[*]​
Componență	Odorheiu Secuiesc[*]​
Guvernare
- Primar	Árpád Gálfi[*]​ ( POL[*]​, 2016)
Populație (2011)
- Total	▼ 34257 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	535600
Localități înfrățite
- Tatabánya	Ungaria
- Barcs	Ungaria
- Vác	Ungaria
- Cegléd	Ungaria
- Bichișciaba	Ungaria
- Subotica	Serbia
- Dunajská Streda	Slovacia
- Soroksár	Ungaria
- Budapesta	Ungaria
- Várkerület	Ungaria
- Tihany	Ungaria
Prezență online
site web oficial GeoNames Facebook Places
Poziția localității Odorheiu Secuiesc Poziția localității Odorheiu Secuiesc

Odorheiu Secuiesc, colocvial Odorhei, (în maghiară Székelyudvarhely, în germană Oderhellen, alternativ Hofmarkt, în latină Areopolis) este un municipiu în județul Harghita, Transilvania, România. În 2011, avea o populație de 34.257 de locuitori.

Așezare geografică

Orașul se află situat la 105 km sud-est de Târgu Mureș și este străbătut de râul Târnava Mare.

Istoric

Castrul roman de la Odorheiu Secuiesc a fost descoperit sub ruinele cetății medievale, zidurile acestuia fiind tocmai pe linia șanțului fortificației medievale suprapuse și au fost îndepărtate odată cu săparea șanțului. În apropiere au fost descoperite și termele romane cu instalații de încălzire (hypocaustum), precum și: arme, unelte din fier, ace, podoabe, fibule, monede, lucerne, cărămizi ștampilate etc.

S-a găsit și o inscripție funerară pusă de veteranul Aelius Equester, fost centurion, soției Aurelia Juiuni și lui însuși. Inscripția a fost datată în secolul al lll-lea d. C. La Odorhei au fost găsite cărămizi ștampile cu literele cohortei Alpinorum equitata și cohortei Ubiorum.

Într-un document din 1301 este amintită existența aici a unui castru regal, Castram Vduord. Denumirea Vduord indică faptul că executorul secuilor își avea aici sediul. Se presupune că localitatea a fost oraș liber înainte de secolul al XIV-lea. În anul 1357, aici s-a ținut prima dietă (adunare reprezentativă) a secuilor. Cetatea (castelul) din oraș a fost edificată în anul 1492 cu folosirea materialelor de construcție ale unei mănăstiri. Ioan Sigismund, principele maghiar al Transilvaniei, a luat în stăpânire cetatea după ce a câștigat o bătălie contra secuilor. Între anii 1562 și 1565, Principatul Transilvaniei a finanțat construirea noului castel Székelytámadt (textual, "a atacat secuiul"), ceea ce a fost interpretat ca o umilință adusă secuilor înfrânți în bătălia cu trupele maghiare princiare. Secuii au distrus acest castel în anul 1599, când au luptat alături de voievodul muntean, Mihai Viteazul, și principe ardelean în 1600. Reconstruirea lui a fost ordonată numai după anul 1621 de noul principe, Gabriel Bethlen. În 1616, pașa otoman Ali a ars castelul din temelii, iar în 1704 generalul romano-german Tiege l-a jefuit. În cele din urmă, castelul a fost demolat parțial de secui, la ordinul lui Lőrinc Pekry, care l-a recucerit. De atunci, castelul se numește Csonkavár („castelul trunchiat”) și a dăinuit până în zilele noastre.

În 1558, regina maghiară Isabella a acordat Odorheiului (atestat ca târg din 1485) statutul de oraș liber, cu drept de folosire a sigiliului și stemei, scutit de orice alte obligații, cu excepția tributului datorat otomanilor.

La începutul secolului al XVII-lea (1613), în numele localității a apărut și atributul Secuiesc.

În anul 1876, localitatea a devenit reședința comitatului austro-ungar Odorhei, care a luat ființă prin unirea a trei scaune secuiești. În perioada interbelică, localitatea a fost reședința județului românesc Odorhei.

În timpul regimului comunist, orașul a făcut parte mai întâi din Regiunea Stalin (1950-1960), apoi din Regiunea Autonomă Maghiară, după care, în anul 1968, nu și-a mai redobândit statutul de reședință de județ, ci a fost integrat în nou-înființatul județ Harghita, cu reședința la Miercurea Ciuc.

Demografie

Componența etnică a municipiului Odorheiu Secuiesc

     Români (2,51%)

     Maghiari (92,43%)

     Rromi (1,48%)

     Necunoscută (3,48%)

     Altă etnie (0,08%)

Componența confesională a municipiului Odorheiu Secuiesc

     Ortodocși (2,34%)

     Romano-catolici (49,29%)

     Reformați (28,25%)

     Unitarieni (14,12%)

     Martori ai lui Iehova (1,06%)

     Necunoscută (3,57%)

     Altă religie (1,33%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Odorheiu Secuiesc se ridică la 34.257 de locuitori, în scădere față de recensământul românesc anterior din 2002, când se înregistraseră 36.948 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (92,43%). Principalele minorități sunt cele de români (2,51%) și rromi (1,49%). Pentru 3,49% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (49,3%), cu minorități de reformați (28,25%), unitarieni (14,12%), ortodocși (2,35%) și martori ai lui Iehova (1,06%). Pentru 3,58% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.

Odorheiu Secuiesc - evoluția demografică

Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Municipiul Odorheiu Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Árpád Gálfi[*]​, de la Partidul Oamenilor Liberi[*]​, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Oamenilor Liberi	12
	Uniunea Democrată Maghiară din România	6
	Partidul Civic Maghiar	1

Monumente

• Castrul roman de la Odorheiu Secuiesc
• Capela romano-catolică (sec. XIII-XVI)
• Ruinele cetății „Székely Támadt” (sec. al XVI-lea)
• Mănăstirea franciscană din Odorheiu Secuiesc
• Biserica iezuiților (sec. XVII-XVIII)
• Biserica reformată
• Fostul sediu al comitatului Odorhei (1896)
• Cimitirul Eroilor Români din cele două războaie mondiale, amplasat pe dealul Cuvar, cu o suprafață de 234 mp. În acest cimitir sunt înhumați 43 eroi militari români, din care 8 din Primul Război Mondial și 35 din cel de-al Doilea Război Mondial.

Personalități

La Odorheiu Secuiesc s-au născut:

• István Lakatos (1620 - ?), preot, scriitor;
• Mihály Tölcséres^⁠(d) (1670 - 1737)), scriitor ecleziastic romano-german;
• Sándor Tomcsa^⁠(d) (1897 - 1963), scriitor, jurnalist;
• László Tompa (1883 - 1964), poet;
• Ferenc Szemlér (1906 - 1978), poet și traducător român;
• László Rajk (1909 - 1949), politician comunist, secretar adjunct al MKP-ului (Partidul Comunist Maghiar), ministru de interne al Ungariei, victima unui proces ideologic din anul 1949;
• Andrei Barabaș (1937 - 2005), atlet;
• Attila Verestóy (1954 - 2018), senator, afacerist român;

Aici a studiat marele povestitor maghiar de basme Elek Benedek.

Preotul ortodox român Sebastian Rusan (1884-1956) a slujit în perioada 1933-1940 ca paroh și administrator protopopesc la Odorhei, construind o biserică ortodoxă monumentală în acest oraș.

Sport

• Echipa de handbal masculin "HC Odorheiu Secuiesc"
• Echipa de handbal feminin "Székelyudvarhelyi NKK"

Orașe înfrățite

• Barcs, Békéscsaba, Tatabánya, sectorul I din Budapesta (Budavára), Dunaszerdahely, Hajdúdorog, Keszthely, Tatabánya, Tihany, Törökbálint, Vác - Ungaria
• Subotica - Serbia
• Mediaș - România

Galerie de imagini

• 

  Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

• 

  Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

• 

  Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

• 

  Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

• 
  Primăria orașului
• 
  Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” a fostei mănăstiri franciscane
• 
  Altarul principal
• 
  Biserica romano-catolică Sfântul Nicolae
• 
  Nava spre altar
• 
  Liceul „Áron Tamási”
• 
  Biserica reformată
• 
• 
  Casă de meșteșugar cu prăvălie la parter (Anna Urogdi), str. Szent Imre nr. 33, sf. sec. al XIX-lea (monument istoric)
• 

  Capela lui Isus
  (lăcaș de cult catolic, sec. al XIII-lea)

• 
  Casă de meșteșugar, cu prăvălie la parter, str. Szent Imre nr. 41, sec. al XIX-lea (monument istoric)
• 
  Vedere din centrul orașului
• 
  Vedere din centrul orașului
• 
  Casă cu prăvălie și atelier, str. Szent Imre nr. 39 (monument istoric)
• 
  Placa comemorativă de pe casa memorială „Tompa Lászlo”
• 
  Indicator stradal bilingv
• 
  Grupul școlar „Eötvös József” (monument istoric)
• 
  Casă, monument istoric, str. Cetății
• 
  Vila „Nyirö” (monument istoric)
• 
  Bustul lui Dávid Baróti Szabó
• 
• 
• 
• 
  Bustul lui Áron Tamási
• 
  Bustul lui Áron Tamási

Legături externe

• Pagina de internet a primăriei orașului
• Locuri de vizitat în Odorheiu Secuiesc Arhivat în 7 iulie 2014, la Wayback Machine.
• Pagina orașului
• O pagină a orașului cu informații utile Arhivat în 5 iulie 2012, la Wayback Machine.
• Mausoleul Eroilor de la Odorheiu Secuiesc Arhivat în 1 ianuarie 2014, la Wayback Machine. (Oficiul Național pentru Cultul Eroilor)

Vezi și

• Castrul roman de la Odorheiu Secuiesc
• Mănăstirea franciscană din Odorheiu Secuiesc
• Biserica Sfântul Nicolae din Odorheiu Secuiesc
• Biserica reformată din Odorheiu Secuiesc