Comuna Băița, Hunedoara
| Băița | |||
| — comună — | |||
 Biserica de lemn din satul Hărțăgani | |||
| |||
 Băița (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 46°01′50″N 22°53′32″E / 46.03055556°N 22.89222222°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Hunedoara | ||
| SIRUTA | 88092 | ||
| Reședință | Băița | ||
| Sate componente | Băița, Barbura, Căinelu de Sus, Crăciunești, Fizeș, Hărțăgani, Lunca, Ormindea, Peștera, Săliște, Trestia | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Damian Diniș[*][3][4] ( PSD, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 111,4 km² | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 3712 locuitori | ||
| - Densitate | 36 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 337045 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Băița (în maghiară: Boica, în germană: Berneseiten) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Barbura, Băița (reședința), Căinelu de Sus, Crăciunești, Fizeș, Hărțăgani, Lunca, Ormindea, Peștera, Săliște și Trestia.
Stema[modificare | modificare sursă]
Are formă de scut cu marginile laterale rotunjite unde:
- în partea superioară, în câmp verde, se află trei crenguțe de stejar cu ghindă, de aur, reprezentând bogăția silvică și potențialul turistic al zonei
- în vârful (partea de jos) scutului, în câmp roșu, este o intrare de mină, neagră, zidită cu cărămizi inegale, de argint, în care broțează două ciocane de miner, încrucișate, de aur, reprezentând ocupația de bază a localnicilor
- scutul este timbrat sus de o coroană murală de argint cu turn crenelat, semnificând rangul de comună
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Băița
Români (97,35%)
Necunoscută (1,77%)
Altă etnie (0,86%)
Componența confesională a comunei Băița
Ortodocși (95,74%)
Necunoscută (1,8%)
Altă religie (2,45%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Băița se ridică la 3.712 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.218 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,36%). Pentru 1,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,74%). Pentru 1,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Băița este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Damian Diniș[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
| Partidul Național Liberal | 5 | |||||||||
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn „Buna Vestire" din satul Hărțăgani, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
- Biserica de lemn „Sfântul Nicolae" din satul Peștera
- Biserica ortodoxă „Buna Vestire" din satul Băița
- Biserica ortodoxă „Buna Vestire" din satul Trestia
- Biserica romano-catolică Băița
- Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din Băița
- Biserica ortodoxă din Ormindea
- Rezervația naturală „Calcarele din Dealu Măgura" (120 ha)
Asociația Sportivă „Șoimul” Băița[modificare | modificare sursă]
În cadrul comunei există o asociație sportivă numită „Șoimul” Băița.[7][8] Aceasta include[9]:
- o echipă de fotbal seniori cu același nume fondată în anul 2010 și, care evoluează în Liga a IV-a[10].
- o echipă de fotbal juniori
- o echipă de fotbal feminină
- Baza materială a asociației sportive include[9]
- un teren cu gazon artificial[8] și instalație de iluminare pe dealul Haldina din Băița
- un stadion în satul Crăciunești, ce urmează a fi modernizat cu ajutorul fondurilor europene.[11]
Inițial înscrisă în Liga a V-a – seria a II-a[necesită citare], echipa de fotbal „Șoimul” Băița la finalul campionatului 2010-2011 s-a clasat pe locul I și a promovat în Liga a IV-a[12], în anii următori reușind să se claseze pe locul 10 din 17 echipe (2011-2012), respectiv 11 (2012-2013).[necesită citare]
Lotul „Șoimului” Băița a suferit în timp numeroase modificări.
Există și o întrecere sportivă găzduită din anul 2010[8] de comuna Băița – Cupa „Șoimul” Băița[8][13], ce dă posibilitatea tuturor celor din comună ce iubesc fotbalul să se manifeste într-un cadru organizat.[13]
Asociația sportivă locală a reușit să obțină sprijin inclusiv la nivel județean.[14] sau de la investitori privați.[15]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Sentința civilă a Tribunalului Deva - Nr 8626/221/2009 din 02 noiemebrie 2009 de admiterea a cererii de înființare a Asociației Cultural - Sportive „Șoimul” Băița, portal.just.ro. Accesat la 18 noiemebrie 2013
- ^ a b c d Fotbal pe pâine la Cupa „Șoimul Băița”, M. Șerban, Mesagerul Hunedorean, 27 iulie 2012. Accesat la 18 noiembrie 2013.
- ^ a b Secțiunea Cultură și Sport de pe siteul comunei Băița, accesat la 16 noiembrie 2013.
- ^ La anul atacăm promovarea!, Ovidiu Manastire, 19 martie 2013, Servus Hunedoara. Accesat în 18 noiembrie 2013
- ^ Edilii din Băița așteaptă bugetul local. Rețeaua de utilități și căminele culturale, pe lista de investiții a primarului Damian Diniș, Raluca Pomolea, 21 februarie 2013, Glasul Hunedoarei. Accesat la 18 noiembrie 2013
- ^ Victoria, victorie dintr-a șaptesprezecea încercare - Liga a IV-a Hunedoara, 05 martie 2012, liga2.prosport.ro. Accesat la 18 noiembrie 2013
- ^ a b Cupa „Șoimul” Băița a rămas în comună, Claudiu Sav, Glasul Hunedoarei, 13 august 2013. Accesat la 18 noiembrie 2013.
- ^ Anexa la Hotărârea nr. 95/2013 a Consiliului Județean Hunedoara: LISTA cuprinzând asociațiile pentru tineret, cluburile sportive și unitățile de cult din județul Hunedoara care beneficiază de finanțări nerambursabile de la bugetul propriu al Județului Hunedoara, pentru anul 2013., cjhunedoara.ro. Accesat la 18 noimebrie 2013
- ^ Carpatcement sprijină consistent comunitãțile locale, Magdalena Șerban, Mesagerul Hunedorean, 23 septembrie 2013. Accesat la 18 noiembrie 2013
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Biserica Buna Vestire din Trestia
- Biserica Buna Vestire din Băița
- Biserica de lemn din Hărțăgani
- Biserica de lemn din Peștera
- Biserica Buna Vestire din Ormindea
- Calcarele din Dealul Măgura
- Liga a IV-a Hunedoara
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Imagini[modificare | modificare sursă]
Biserica „Buna Vestire” din satul Băița (monument istoric)
Peisaj din Crăciunești
Peisaj din Crăciunești
Căinelu de Sus
Hărțăgani
Biserica de lemn din Hărțăgani (monument istoric)
Biserica nouă de zid
Monumentul eroilor din Ormindea
Cruce veche de piatră în Ormindea
Bustul lui Avram Iancu
Biserica Buna Vestire din Ormindea
Biserica Buna Vestire din Ormindea (nava spre iconostas)
Cruce de hotar în Ormindea
Biserica de lemn din Peștera
Valea Trestiei (Trestia, judeţul Hunedoara)
Cruce de lemn în satul Trestia
Biserica Buna Vestire din Trestia (monument istoric)
Biserica Buna Vestire din Trestia (iconostasul)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
| |||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||