Locul fosilifer Pietricica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Locul fosilifer Pietricica
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Pnt map.svg
Amplasarea Locului fosilifer Pietricica în arealul municipiului Piatra Neamț
Harta locului unde se află Locul fosilifer Pietricica
Harta locului unde se află Locul fosilifer Pietricica
Localizarea rezervației pe harta României
Poziția Actual Neamt county CoA.png Județul Neamț
 România
Cel mai apropiat oraș Piatra Neamț
Coordonate Coordonate: 46°55′43″N 26°22′49″E / 46.92861°N 26.38028°E / 46.92861; 26.3802846°55′43″N 26°22′49″E / 46.92861°N 26.38028°E / 46.92861; 26.38028[1]
Suprafață 39,50 ha
Înființare 1971, declarat în 2000
Marea Paratethys în Rupelian (prima perioadă a Oligocenului 33,9-28,4 m.a. î.e.n)

Locul fosilifer Pietricica este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al orașului Piatra Neamț.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală cu o suprafață de 39,50 hectare[2] se află în partea centrală a județului Neamț și în cea estică a orașului Piatra Neamț, pe versanții Culmii Pietricica[3], ocupând partea centrală a acestuia la intersecția paralelei de 46° 55’ 778’’ latitudine nordică cu meridianul 26° 22’ 845’’ longitudine estică.

Delimitarea pleacă de pe latura nordică de la altitudinea de 349 m, urcă până la aproximativ 495 m după care se urmărește curba de nivel până în punctul cel mai estic situat la 350 m altitudine. Pe latura sudică se urmărește aproximativ curba de nivel de 360 m până se închide cu primul punct de 349 m[4].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Rezervația reprezintă o zonă colinară de interes paleontologic unde, în stratele de roci sedimentare constituite din nisipuri gresii și marne s-au descoperit resturi fosile de pești[5] atribuite Oligocenului, caracteristice zonelor cu un climat subtropical[6] ale acestei perioade. Arealul menționat a fost situat în era respectivă pe fundul Mării Paratethys[7]

Zona de protecție integrală este reprezentată de punctul fosilifer din spatele Grupului Școlar G. Cartianu și de 75% din versanții sudici și vestici ai rezervației[4].

S-au identificat două puncte fosilifere semnificative: unul situat pe latura sud-estică și aflat la 200 m în spatele Grupului școlar „G. Cartianu” - compartiment afectat de o falie care face să dispară nivelul marnelor brune, iar celălalt pe versantul nord- vestic în grohotișurile de la baza torenților - lucru care demonstrează faptul că atât în marne bituminoase cât și în disodile, fosilele nu sunt distribuite în aglomerări sau cuiburi[4].

Fosilele identificate aici pot fi vizionate la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț[6].

Istoric[modificare | modificare sursă]

Inițial, rezervația a fost declarată arie de interes local în 1971[8]. În 1992 Academia Română publica lista ariilor protejate din județul Neamț, listă în care se regăseau cele 2 zone ca fiind clasificate conform nomenclaturii IUCN[9].

Declararea ca zonă protejată de interes zonal s-a făcut totuși ulterior în 1994[10], iar la nivel național a fost declarată arie protejată în anul 2000, prin Legea Nr.5 din 6 martie (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[11]

Atât custodia rezervației cât și proprietatea terenului, aparțin (2011) de Primăria Municipiului Piatra Neamț[4][12].

Zona fosiliferă Piatra Neamț[modificare | modificare sursă]

În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cernegura, Pietricica și Agârcia.

Contextul geologic[modificare | modificare sursă]

Contextul geologic[13] fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea în straturile de sedimente a corpurilor animalelor moarte. Astfel spre diferență de alte mări și oceane, datorită unor particularități ale reliefului submarin Paratethys nu beneficia de existența unui circuit eficient de oxigenare a straturilor de apă de adâncime. În lipsa oxigenului lipseau și microorganismele care să descompună cadavrele, în absența unor procese biologice de descompunere materia organică respectivă pornind pe drumul fizico-chimic lung, la capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Cernute foarte fin, sedimentele s-au depus peste corpurile ființelor, generând o rocă deosebită care se desface sub muchia ciocanului geologic în foi subțiri - asemenea foilor unei cărți.

Fauna marină fosilă găsită aici[13] este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile de broaște țestoase precum și fosile aviare.

Istoricul zonei[modificare | modificare sursă]

Cercetările paleontologice au început[13] în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum[13] Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici.

S-au publicat[13] monografii precum Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra (Leon Cosmovici, 1887), Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant.

Zone similare din România[modificare | modificare sursă]

Din România "Acvariul de Piatră" din zona orașului Piatra Neamț[13] este cel mai mare și mai complex. Zone smiliare[13] se găsesc în Moldova la Gura Humorului (aici s-a găsit de exemplu un pește de 1,8[14] m de către paleontologul Th. Brustur), în Muntenia lângă Câmpulung (număr de specii mai restrâns, situație însă mai complexă deoarece aici s-ai găsit și fosile de arbori, precum și amprente fosilizate de fulgi și pene ale unor păsări)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț, Ciobanu Mihai, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1977

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Eunis.eea.europa.eu - Locul fosilifer Pietricica; accesat la 14 noiembrie 2012
  2. ^ - Apmnt.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Neamț; accesat la 14 noiembrie 2012
  3. ^ en Protectedplanet.net - Locul fosilifer Pietricica Nature Reserve; accesat la 14 noiembrie 2012
  4. ^ a b c d Decizia etapei de încadrare pentru Planul de management al ariei naturale protejate Loc fosilifer Pietricica, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Ministerul Mediului și Pădurilor accesat 2012.11.17
  5. ^ Msnpn-muzeu-neamt.ro - Muzeul de Ștințe Naturale Piatra Neamț - Colecția de pești fosili oligoceni; accesat la 14 noiembrie 2012
  6. ^ a b Rezervația paleontologică Cozla-Pietricica- Cernegura pe portalul viziteazaneamt.ro accesat 19 octombrie 2012
  7. ^ Acvariul de Piatră, p. 48 , Marea Noastră, serie nouă an XX, Nr. 1 (74), ianarie-martie 2010 accesat 2012.10.10
  8. ^ Decizia nr. 290/1971 a Consiliului Popular Județean Neamț
  9. ^ Revista „Ocrotirea Naturii și a Mediului” nr. 1, 1992
  10. ^ Hotărărea Consiliului Județean Neamț Nr. 15 din 23.12.1994 privind Zonele naturale, specii de plante și din faună rare, protejate în Județul Neamț
  11. ^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr.152 din 12 aprilie 2000; accesat la 14 noiembrie 2012
  12. ^ Numai locurile fosilifere Cozla și Pietricica și-au găsit custode, Liviu Ilie, Ziarul Realitatea (Neamț), 2011.03.15 accesat 26 octombrie 2012
  13. ^ a b c d e f g Acvariul de Piatră, Supliment Zoom, Nr. 59, 2008.12.06, Jurnalul Național accesat 26 octombrie 2012
  14. ^ Pești de 1,8 metri pe stânci la Voroneț - impresii de călătorie accesat 2012.05.06

Legături externe[modificare | modificare sursă]