Râul Bistrița, Siret

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Râul Bistrița
(Bistrița Aurie)
—  Codul râului: XII-1.53  —
Râul Bistrița Aurie la Vatra Dornei, privit în amonte

Râul Bistrița Aurie la Vatra Dornei, privit în amonte
Date geografice
Zonă de izvorâreIezerul Bistriței, Munții Rodnei
Cotă la izvor1649 m.d.m.
EmisarSiret
Cotă la vărsare134 m.d.m.
Coordonate la vărsare46°29′28″N 26°59′13″E
Punct de vărsareGalbeni
Diferență de altitudine1515 m
Date hidrologice
Bazin de recepție6400 km²
Lungimea cursului de apă288 km
Debit mediu66,5 m³/s
Date generale
Județe traversateMaramureș, Suceava, Neamț, Bacău,  România
Afluenți139 = 58 → + 81 →
Afluenți de stânga58Bârjaba, Vulcănescu, Râul Șes, Tinosu Mare, Iurescu, Bretila, Țibău, Cârlibaba, Afinetu, Valea Stânei, Andronic, Botoș, Gropăria, Oița, Brezuța, Fieru, Argestru, Chilia, Biliceni, Gheorghițeni, Rusca, Stânișoara, Călinești, Frumușana, Izvorul Arseneasa, Colbu, Arama, Chiril, Cojoci, Fieru, Pârâul Fagului, Izvorul Casei, Leșu, Puzdra, Holdița, Cotârgași, Pietroasa, Săbașa, Fărcașa, Galu, Largu, Stâna, Vârlanu, Letești, Hangu, Buhalnița, Potoci, Capșa, Pângărați, Pângărăcior, Cuejdiu, Cracău, Câlneș, Dornești, Români, Lețcana, Racova
Afluenți de dreapta81Putreda, Tomnatecu Mare, Tomnatecu Mic, Bila, Lala, Rotunda, Izvorul Șes, Zacla, Rusaia, Măgura, Fundoaia, Stânișoara, Valea Bâtcii, Gândac, Diaca, Humor, Scoruș, Pârâul Rece, Suhărzelu Mic, Suhărzelu Mare, Tisa, Ciotina, Haju, Dorna, Neagra Șarului, Arinaș, Cozănești, Ortoaia, Bolătău, Rusca, Osoiu, Sunători, Valea Lutului, Izvoru Rău, Bârnărel, Pârâul Cornului, Pârâul Ciucului, Bârnaru, Căboaia, Broșteni, Neagra Broșteni, Borca, Stejaru, Dreptu, Ruseni, Zahorna, Roșeni, Pârâul Duruitorilor, Bistricioara, Schitu, Răpciunița, Țiflic, Valea Strâmtorilor, Izvorul Alb, Secu, Izvoru Muntelui, Coșușna, Bicaz, Crasnița, Crasna, Potoci, Tarcău, Oanțul, Secu-Vaduri, Râul Grădinii, Agârcia, Doamna, Neamț, Pârâul Mănăstirii, Afinișul, Sasca, Calul, Iapa, Mastacăn, Nechitu, Poloboc, Dragova, Blăgești, Buda, Trebiș
Principalele localități traversateOrașe — Sate
Șesuri, Gura Lalei, Rotunda, Cârlibaba, Cârlibaba, Valea Stânei, Botoș, Ciocănești, Iacobeni, Argestru, Vatra Dornei, Dorna-Arini, Cozănești, Gheorghițeni, Ortoaia, Rusca, Sunători, Călinești, Zugreni, Chiril, Cojoci, Satu Mare, Crucea, Holda, Holdița, Broșteni, Lungeni, Pietroasa, Frasin, Mădei, Pârâul Cârjei, Borca, Sabasa, Soci, Pârâul Pântei, Stejaru, Bușmei, Farcașa, Popești, Frumosu, Pârâul Fagului, Dreptu, Săvinești, Galu, Ruseni, Poiana Teiului, Topoliceni, Roșeni, Poiana Largului, Călugăreni, Neamț, Bistricioara, Neamț, Ceahlău, Chirițeni, Hangu, Grozăvești, Buhalnița, Neamț, Ruginești, Izvoru Alb, Secu, Potoci, Bicaz, Capșa, Tarcău, Straja, Oanțu, Poiana, Pângărați, Preluca, Vaduri, Scăricica, Viișoara, Agârcia, Doamna, Piatra Neamț, Văleni, Cut, Dumbrava Roșie, Brășăuți, Săvinești, Roznov, Zănești, Șovoaia, Ruseni, Podoleni, Rediu, Socea, Mănoaia, Neamț, Costișa, Frunzeni, Bețești, Cândești, Bărcănești, Valea lui Ion, Buhuși, Blăgești, Racova, Buda, Hălmăcioaia, Gura Văii, Ciumași, Lespezi, Gârleni, Itești, Lilieci, Bacău, Luizi-Călugăra, Galbeni
BarajeTopoliceni, Izvorul Muntelui, Pângărați, Vaduri, Piatra Neamț, Reconstrucția, Racova, Gârleni, Lilieci, Bacău
Raul Bistrita (Siret).png
Localizarea râului Bistrița pe harta României.
Progresie spre ultimul emisar —
Râul BistrițaSiretDunăreMarea Neagră

Râul Bistrița (în germană Bistritz, Bistritza; la izvoare Goldene Bistritz) este un râu din România care izvorăște din Munții Rodnei de la 1850 m altitudine dintr-un circ glaciar minor de sub vârful Gargalău (2159 m), străbate Carpații Orientali și se varsă în Siret în aval de Bacău. Cursul său superior în amonte de confluența cu Râul Dorna (la Vatra Dornei) poartă numele de Bistrița Aurie.

Generalități[modificare | modificare sursă]

În parcursul său râul trece prin orașele Vatra Dornei, Bicaz, Piatra Neamț, Roznov, Buhuși și Bacău. Are cel mai lung sector montan dintre râurile românești.

Pe cursul său mijlociu și superior se află un complex de amenajări hidroenergetice dintre care cea mai mare este acumularea Izvorul Muntelui.

În trecut râul era cunoscut drept importantă cale de acces pentru plutărit, spre porturile dunărene.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Trasee turistice - județul Bacău [1]
  • Trasee turistice - Județul Neamț [2]
  • Trasee turistice - Județul Suceava [3]
  • Munții Rarău și Giumalău [4]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
  • Ovidiu Gabor - Economic Mechanism in Water Management [5]

Hărți[modificare | modificare sursă]

  • Ovidiu Gabor - Economic Mechanism in Water Management [6]
  • Munții Rodnei [7]
  • Munții Suhard [8]
  • Munții Rarău-Giumalău [9]
  • Munții Rarău [10]

Legături externe[modificare | modificare sursă]