Cetatea de Baltă, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Cetatea de Baltă)
Salt la: Navigare, căutare
Cetatea de Baltă
—  Sat  —
Cetatea de Baltă (vedere panoramică dinspre Sântămărie)
Cetatea de Baltă (vedere panoramică dinspre Sântămărie)
Cetatea de Baltă se află în România
Cetatea de Baltă
Cetatea de Baltă
Cetatea de Baltă (România)
Localizarea satului pe harta României
Cetatea de Baltă se află în Județul Alba
Cetatea de Baltă
Cetatea de Baltă
Cetatea de Baltă (Județul Alba)
Localizarea satului pe harta județului Alba
Coordonate: Coordonate: 46°14′52″N 24°10′20″E / 46.24778°N 24.17222°E / 46.24778; 24.1722246°14′52″N 24°10′20″E / 46.24778°N 24.17222°E / 46.24778; 24.17222

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Flag of Alba County.jpg Alba
Comună Cetatea de Baltă

SIRUTA 3967
Atestare 1197

Populație (2011)
 - Total 1.800 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 517235
Prefix telefonic +40 x58 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Cetatea de Baltă pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Cetatea de Baltă pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Cetatea de Baltă este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România.

Așezare și căi de acces[modificare | modificare sursă]

Localitatea Cetatea de Baltă este situată pe râul Târnava Mică, pe drumul județean DJ 107 la 15 kilometri de Târnăveni și 21 kilometri de Blaj. Cu trenul se poate ajunge pe linia 307 Blaj-Târnăveni-Praid.

Date geologice[modificare | modificare sursă]

În subsolul localității se găsește un masiv de sare[2].

Istoric[modificare | modificare sursă]

Localitatea a fost atestată documentar în anul 1197 sub numele de Cuculiensis castri

A fost sediul administrativ al Comitatului medieval Târnava până în anul 1876.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • O fortăreață (cetate) din secolul I î.Hr., azi ruinată. Amplasată pe o terasă a Târnavei, înconjurată de bălți și de mlaștini (de aici numele de „Cetatea de Baltă”).[3]
  • Biserica Reformată-Calvină din secolul XIII-XV, inițial Romano-Catolică. Pe peretele exterior al turnului se găsește o celebră ilustrație cu un cap de tătar.
  • Castelul Bethlen-Haller, construit în stilul Renașterii franceze din secolul al XVII-lea (1615-1624); plan patrulater cu turnuri de colț circulare, fără rol defensiv. Dispoziția generală de ansamblu reproduce în mic corpul central al castelului Chambord din Franța. Remaniat în secolul al XVIII-lea (1769-1773), cu o poartă în stil baroc.
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul de tip cruce comemorativă este amplasat în centrul localității, lângă sediul Primăriei și a fost ridicat în memoria eroilor români din Primul Război Mondial, în anul 1935. Crucea are o înălțime de 3 m, fiind susținută de un soclu, în trepte și este realizată din piatră de calcar. Pe frontispiciul monumentului sunt inscripționate cuvintele: „Eroilor neamului din 1914-1918“, iar mai jos sunt înscrise numele a 27 eroi și o inscripție ilizibilă, la baza monumentului.
  • Biserica Română Unită cu Roma Sfânta Treime cu devoțiune specială către Sfântul Anton de Padova. Biserica găzduiește din data de 27 septembrie 2009 (data sfințirii bisericii) o mică părticică din rămășițele pământești ale Sfântului Anton de Padova „doctor evangelicus”, care pot fi văzute și venerate în prima zi de marți a fiecărei luni și în special de ziua sărbătorii Sfântului 13 iunie a fiecărui an.

Demografie[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 2002, Cetatea de Baltă avea 2.005 locuitori față de 2.031 locuitori cât avea în 1992. Din aceștia erau 1.075 români, 473 romi, 454 maghiari și 3 germani.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Biserica ortodoxă din Cetatea de Baltă

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României
  3. ^ Cetatea de Baltă, documente fotografice și mărturii arheologice deficitare pentru cunoașterea obiectivului

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2009). Castles & fortresses in Transylvania: Alba County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-06143-3 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cetatea de Baltă

Vezi și[modificare | modificare sursă]