Seliștat, Brașov
| Seliștat | |
| Seligstadt | |
| — sat — | |
Biserica fortificată din Seliștat | |
| Localizarea satului pe harta României | |
| Localizarea satului pe harta județului Brașov | |
| Coordonate: 45°59′11″N 24°51′47″E / 45.98639°N 24.86306°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ din România | |
| Comună | Șoarș |
| SIRUTA | 41998 |
| Atestare | [1] |
| Altitudine[2] | 570 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 163 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 507219 |
| Prefix telefonic | +40 x68 [3] |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Seliștat (în dialectul săsesc Sailijescht, Zělijeršt, Zeliješt, în germană Seligstadt, Gross-Alisch, Gross-Alesch, Olesch, în maghiară Boldogváros) este un sat în comuna Șoarș din județul Brașov, Transilvania, România.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Prima menționare documentară a localității este din 1355.[4] În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma Inocențiu Micu-Klein a organizat în Ardeal o conscripțiune[5], în localitatea Seliștat trăiau 12 familii românești, adică vreo 60 de persoane. Nu exista nici biserică românească și nu a fost recenzat niciun preot român.[6]
Demografie
[modificare | modificare sursă]La recensământul din 1930 au fost înregistrați 752 locuitori, dintre care 413 germani, 324 români, 64 țigani, 3 maghiari ș.a.[7] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 411 luterani, 322 ortodocși, 12 adventiști ș.a.[8]
Monumente
[modificare | modificare sursă]Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]- 1826 - Danga pentru vite
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ https://romaniadategeografice.net/unitati-admin-teritoriale/judete/judete-b/brasov/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Google Earth” (în mai multe limbi). Google. . Wikidata Q42274.
- ↑ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ↑ Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg
- ↑ Un recensământ
- ↑ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, 1900, p. 413.
- ↑ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, București 1938, p. 194.
- ↑ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, București 1938, p. 618.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200. Blaș [Blaj], Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.



