Comuna Bistra, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bistra
—  Comună  —
Bistra
Bistra
Bistra se află în România
Bistra
Bistra
Bistra (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°27′44″N 23°10′04″E / 46.4622236°N 23.167746°E / 46.4622236; 23.167746

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Flag of Alba County.jpg Alba

SIRUTA 3039
Atestare 1437

Reședință Bistra
Sate componente Bistra, Aronești, Bălești, Bălești-Cătun, Bârlești, Cheleteni, Ciuldești, Crețești, Dealu Muntelui, Dâmbureni, Durăști, Gănești, Gârde, Hodișești, Hudricești, Lipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Nămaș, Novăcești, Perjești, Poiana, Poiu, Rătitiș, Runcuri, Sălăgești, Ștefanca, Tolăcești, Tomnatec, Trișorești, Țărănești, Vârși-Rontu, Vârșii Mari, Vârșii Mici

Guvernare
 - Primar Traian Gligor[*][4][5] (USL, )

Suprafață
 - Total 118,38 km²
Altitudine 556 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 4540 locuitori
 - Densitate 45 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 5.066 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 517115
Prefix telefonic +40 x58 [1]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Bistra este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Aronești, Bălești, Bălești-Cătun, Bârlești, Bistra (reședința), Cheleteni, Ciuldești, Crețești, Dâmbureni, Dealu Muntelui, Durăști, Gănești, Gârde, Hodișești, Hudricești, Lipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Nămaș, Novăcești, Perjești, Poiana, Poiu, Rătitiș, Runcuri, Sălăgești, Ștefanca, Tolăcești, Tomnatec, Trișorești, Țărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și Vârși-Rontu. Este situată în nord-vestul județului Alba, pe cursul mijlociu al rîului Arieș. Suprafața comunei, de 132 kilometri pătrați, reprezintă 1,8% din suprafața județului Alba. Din totalul ei, terenurile agricole ocupă 3.495 ha — 785 ha teren arabil, 1.939 ha pășuni și 849 ha fânețe.

Teritoriul comunei este încadrat la S-E de Munții Trascăului, la S-V de Munții Metaliferi și la N-E de Munții Gilăului, cu masivul Muntele Mare (1826 m). Este străbătută de la Vest spre Est, pe o distanta de 7 km, de râul Arieș.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Comuna Bistra este atestată documentar în anul 1437, sub denumirea de "sat cnezial" condus de cneazul de Bezere. Dar Bistra este una dintre cele mai vechi așezări de pe Valea Arieșului, iar numele ei era cunoscut încă de pe vremea regelui Carol Robert de Anjou.

În secolul al XV-lea, Bistra aparținea, din punct de vedere administrativ, Capitulului de Alba-Iulia și era socotită ca un cnezat: Kenesius Byzere. Din anul 1650 până în anul 1875 a făcut parte din Comitatul Alba Inferioară, domeniul superior al Zlatnei. Dupa arondarea administrativă din 1875, Bistra a fost cuprinsă în comitatul Turda-Arieș.

Teritoriul comunei Bistra a fost locuit încă din preistorie. Descoperirea unor podoabe de aur, provenind din neoliticul tîrziu, precum și înmultirea urmelor în epocile bronzului și a fierului dovedesc cunoașterea de către localnici a tehnicilor obținerii metalului nobil, procurat îndeosebi din aluviunile Arieșului și ale afluenților săi.

În secolele III-II Î.Cr., dacii au început exploatarea și prelucrarea zăcămintelor auro-argintifere din Munții Apuseni prin săparea de galerii și prin spălătorii de aur. Dupa cucerirea Daciei de către romani, aceștia au întemeiat în această regiune minieră, împreună cu autohtonii, așezări rustice montane.

Locuitorii Bistrei fac parte din marea familie a moților, urmași direcți ai dacilor și ai coloniștilor romani aduși de împăratul Traian în urma ocupării Daciei. Una din urmele cele mai importante rămase de la romani este drumul care leagă orașele romane Apulum (Alba Iulia) de Alburnus Maior (Roșia Montana), coborând apoi pe Arieș în jos până la Potaisa (Turda) și trecând, deci, peste teritoriul actual al comunei.

Toponimie[modificare | modificare sursă]

Numele comunei provine de la cuvântul slav bistra, care înseamnă "apă limpede".

Resurse[modificare | modificare sursă]

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Ursul brun
Pastrav
Padurebistra.jpg

Este reprezentată exclusiv prin gospodăriile individuale, în care se practică în primul rând creșterea animalelor și, mai puțin, cultura plantelor. Determinantă pentru aceasta este structura terenurilor agricole: 3495 hectare, din care: teren arabil - 785 ha, fânețe naturale - 849 ha, fânețe naturale - 849 ha. Efectivele de animale sunt: 2.700 bovine, 2.100 ovine, 1.500 porcine , 45 cabaline și 6.000 păsări.

Fonduri cinegetice[modificare | modificare sursă]

Peste 7.000 h din cele 12.000 h ale comunei sunt ocupate de pădure populată cu diverse specii de animale sălbatice și constituie un excepțional fond de vânătoare la: urs brun, lup, vulpe, mistreț, căprioara, iepure, cocoș de munte, acvila s.a.

Fonduri piscicole[modificare | modificare sursă]

Comuna Bistra se bucura de o bogată rețea hidrografică, compusă din râul Arieș (7 km pe teritoriul comunei) și din pârâie cu debit continuu și aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea Bistrișorii (18 km), Valea Dobrii (9 km), Valea Lipăii (8 km), Valea Petreșii, Ștefanca și multe alte zeci de pârâie mai mici. În fauna piscicolă predomină păstrăvii, clenii, mrenele, scobarii.

Silvicultura[modificare | modificare sursă]

Comuna Bistra se află într-o zonă muntoasă cu mari rezerve de material lemnos (în special rășinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 și Legii 10/2001, 98% din pădurile, din proprietățile agricole și din imobile.

Bistreanca.jpg
Satean din Bistra,Alba P7.jpg

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Centrul de comună este traversat de drumul național DN 75, asfaltat, care reprezintă principala cale de comunicație.

Comuna Bistra are una din cele mai lungi rețele de drumuri interne din țară: 14 drumuri comunale și 83 de drumuri sătești. Drumurile intracomunale sunt din pământ și însumează o lungime totală de peste 170 km.

Transportul este asigurat exclusiv pe cale rutieră, după ce a fost desființată calea ferată îngustă care făcea legatura între Abrud și Turda. Infrastructura există încă și poate fi valorificată pentru turism CF.

Stații de cale ferată accesibile[modificare | modificare sursă]

Aeroporturi[modificare | modificare sursă]

  • Cluj Napoca - 114 km (internațional)
  • Târgu Mureș - 151 km (internațional)
  • Timișoara - 257 km (internațional)
  • Arad - 251 km (curse interne)
  • Oradea - 168 km (curse interne)
  • Sibiu - 151 km (curse interne)
  • Deva - 97 km (aviație sportivă și aparate de zbor mici)

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Tranzit turistic[modificare | modificare sursă]

Comuna Bistra este traversată de DN 75.

Turism cultural[modificare | modificare sursă]

Comuna oferă posibilitatea vizitării a numeroase monumente istorice și naturale și așezăminte culturale, situate atât pe teritoriul ei cât și în imediata apropiere. Inedite sunt instalațiile țărănești de apă, din care mai funcționează astăzi doar trei mori și câteva fierăstraie. În urmă cu cinci decenii, ele puteau fi numărate cu zecile: peste 20 de mori, numeroase pive pentru ulei, valtori și fierăstraie (joagare).

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Bistra este unul din cele cel mai mari lăcașuri de cult din Munții Apuseni. Edificiul a fost construit pe temeliile altei biserici, care s-a surpat. Până în anul 1948 a aparținut Bisericii Române Unite cu Roma, iar după interzicerea acesteia a fost preluată de stat și dată în folosință Bisericii Ortodoxe. Clopotul lăcașului este turnat din aliaj de argint, are un sunet specific, care poate fi auzit de la o distanță de 20 km.

Monumentul și placa comemorativă Petru Pavel Aron (1709-1764) - episcop al Blajului, întemeietorul primului seminar și liceu românesc din Transilvania (1764), a primei tipografii și a unui mare număr de școli sătești. Monumentul este situat în centrul localității Bistra, lângă Primărie.

Placa comemorativă Vasile Ladislau-Fodor (1814-1865) - tribun al lui Avram Iancu, aparător al trecătorii Remetea - Ponor (1848 - 1849).

Bustul și placa comemorativă, compozitorul Nicodim Ganea (1878-1949) - compozitor și dirijor al corurilor societății corale "Carmen" din București și ale Societății Academice "Petru Maior" din Budapesta. Autor al mai multor compoziții patriotice și al volumului de poezii "Din sărmana mea grădină".

Muzeul cultural este un alt obiectiv turistic. Acesta este situat in centrul comunei, sub forma une case taranesti, vechi. Persoana care a avut iniativa de a face din casa taraneasca un muzeu este parintele Bora Vasile. Fiind o casa veche, muzeul nu este tocmai unul mare, precum multi se asteapta, insa lucrurile exponate au o mare valoare pentru satenii comunei. Interiorul muzeului este garnisit cu diverse tesaturi si cosaturi de mana, facute de femeile bistrence, porturi populare de lucru sau de sarbatoare, dar si unelte vechi confectionate din lemn. Tabloul lui Avram Iancu il gasim chiar la intrare in muzeu, cu tricolorul atarnandu-i pe colt, iar langa el gasim unu dintre cele mai vechi instrumente la care cantau moatele, un tulnic mare de aproape 2 metri.

  • Obiective turistice
    • Pietrele de la DUBE
    • Izvorul lui Ganea din Vârși
    • Fagii lui Ursuț din Bălești
    • Cantonul Silvic Valea Devii
    • Fântâna Spirului din Munceloasa
    • Moara (în funcțiune din 1583) și Izvorul lui Petrișor
    • Molhașurile Căpățânii (rezervație botanică)
    • Punct de belvedere de pe Vârful Bolomireasa (1.632 m)
    • Colecția muzeală școlară, fondată și îngrijită de profesoara Cornelia Gata
    • Școala Generală Dambureni, situată la peste 1000 m altitudine.

Turism de recreere și odihnă[modificare | modificare sursă]

Peisaj bistra P15.jpg
Peisajbistra.jpg

Din Bistra urca numeroase poteci turistice si drumuri forestiere spre Varful Bolomireasa (1.632 m), un punct de belvedere asupra intregii zone. Tot din Bistra se poate ajunge si pe Varful Muntele Mare (1.826 m), fie prin valea Devei si apoi peste Varful Prislop (1.729 m), fie pe Valea Mare, trecand prin Tomnatecu.

Urmand valea Bistrei, pe un drum forestier, se poate ajunge la rezervația botanică “Molhașurile Căpățânii”. Traseul trece prin punctul numit “Steaua” – cumpănă de ape între bazinul Arieșului și bazinul Someșului Rece.

Rezervația botanică: Molhașurile Căpățânii[modificare | modificare sursă]

Este situată pe un platou împădurit, la circa 1.600 m altitudine, între vârfurile Căpățâna și Bolomireasa și reprezintă tinoave care adăpostesc specii rare de plante. Zona a fost pusă sub protecție încă din anul 1969, fiind interzise orice activități de construcții, exploatări forestiere sau alte modificări asupra mediului.

Moara lui Petrişor(1583)
  • Pietrele de la DUBE - 46 de formațiuni calcaroase așezate circular, situate la 1.800 m altitudine. Vara, păstorii loveau aceste pietre pentru alungarea animalelor sălbatice, ecoul (sunetul de „dube” - tobe) propagându-se, peste dealuri, la câteva zeci de km.
  • Izvorul lui Ganea din Varsi – apa țâșnește din pământ, în satul Varsi, printr-un orificiu cu un diametru de 20 cm și formează pârâul Valea Petreștii, care străbate un curs de 3 km până la vărsarea în Arieș.
  • Fagii lui Ursuț din Bălești – doi fagi seculari, la o altitudine de 700m, (cca. 4 km de centrul comunei, în satul Bălești). Situați la o distanță de 3 m unul de celălalt, au circumferințe de 1,8 m, iar coroana amândurora măsoară aproape 400 mp.
  • Cantonul silvic VALEA DEVII - canton și grajd pentru animale, datând de pe timpul Imperiului Austro-Ungar, construit în totalitate din lemn și acoperit cu șindrilă, având o arhitectură specifică perioadei respective. Cantonul se află pe Valea Devii, afluent al pârâului Valea Mare, situat la cca. 10 km de centrul comunei Bistra.
  • Fântâna SPIRULUI din MUNCELOASA – situată la o distanță de 15 km de centru și la o altitudine de 1.700 m, din care izvorăște pârâul Valea Devii. Dacă se amestecă apa din acest izvor cu alcool dublu rafinat („spir”) lichidul obținut nu-și schimbă culoarea (nu se „albește”).
  • MOARA si IZVORUL lui PETRISOR (1583) – moara a fost construita în anul 1583 din lemn de stejar, pentru macinare cerealelor. Este pusa in miscare prin forta apei. Langa ea se afla un izvor cu apa dura, calcaroasa.
  • Molhasurile Capatanii- rezervatie botanica, situata in satul Cheleteni, la cca. 20 km de centrul comunei. Cuprinde cateva mlastini si lacuri de altitudine, care conserva, pe o suprafata de 5 ha, o serie de specii de plante rare si relicve termofile.

Turism speologic[modificare | modificare sursă]

Poate fi practicat in localitatile din apropiere, bogate in fenomene carstice:

  • Pestera Huda lui Papara (2 ore de mers pe jos din centrul comunei Salciua, 36 km de la Bistra) - se dezvolta in calcare, de-a lungul a aproape 2.000 m, urmand cursul subteran al paraului Valea Morilor, cu lacuri si cascade, sali spatioase si sectoare inguste. Pestera se deschide printr-un portal spectaculos, de 37 m inaltime, iar in interior Sala Minunilor este una din cele mai spatioase din carstul romanesc. Din tavanul salii atarna stalactite in forma de tentacule rasucite si contorsionate, numite "anemolite", care sugereaza vanturi si furtuni subpamantene.
Cheile Geogelului
  • "Pestera Zmeilor" (comuna Salciua, 36 km) - este situata la 1.100 m altitudine, are 125 m lungime plus 25 – 30 m de galerii secundare. Pestera este importanta si pentru urmele de veche locuire descoperite aici si se afla intr-un loc de belvedere, de unde se deschide o priveliste spectaculoasa spre valea Ariesului.
  • Pestera "Vanatarile Ponorului" (comuna Ponor, 4 km de Salciua, 40 km de Bistra, pe DN 75 si DJ 750 C) - este un aven de 80 m adancime, situat intr-un peisaj deosebit de pitoresc.
  • "Cheile Geogelului" (idem) - sunt situate in partea central-vestica a Muntilor Trascau, pe cursul inferior al paraului Geogel, la 700 - 1.000 m altitudine.
Tamplar bistra,alba P09.jpg

Turism rural[modificare | modificare sursă]

Turistii pot exersa, impreuna cu localnicii, meseriile traditionale in domeniul prelucrarii lemnului: cioplire, scobire, chiar si construirea de case si cabane de vacanta. In microferme, pot practica: apicultura, cresterea animalelor, pastravaritul, daracitul (prelucrarea lanii), moraritul. Aproape toate casele sunt asezate in apropierea unor cursuri de apa, in care se poate practica pescuitul sportiv.

Pensiuni turistice[modificare | modificare sursă]

In Bistra este inregistrata o pensiune turistica: “Marioara”, neclasificata, cu 6 locuri de cazare.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bistra

     Români (95,96%)

     Necunoscut (3,43%)

     Altă etnie (0,59%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bistra

     Ortodocși (96,14%)

     Necunoscută (3,43%)

     Altă religie (0,41%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bistra se ridică la 4.540 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.066 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,97%). Pentru 3,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,15%). Pentru 3,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Bistra este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Traian Gligor[*], de la Uniunea Social-Liberală, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 5          
Partidul Social Democrat 3          
Uniunea Națională pentru Progresul României 2          
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1          
Partidul Socialist Român 1          
Candidat independent 1          

Personalități[modificare | modificare sursă]

Episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron.
  • Alexandru Sterca-Șuluțiu: primul mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică (1853-1855). In 1861 a cerut autonomia Transilvaniei si acordarea de drepturi nationale locuitorilor din Ardeal. Presedinte al "Astrei", si-a donat intreaga avere pentru fondarea unei universitati romanesti.
  • Vasile Ladislau Fodor: avocat, tribun al Revolutiei de la 1848 - 1849. A fost comandantul taberei revolutionarilor de la Rametea - Ponor. S-a remarcat in luptele de la Fantani, Geomal, Validesti, Piatra Taiata, Piatra Lunga, Ramet, Aiud - Trascau, Geoagiu si Turda. S-a nascut la 8 martie 1824 in Bistra, a murit la Halmagoi, in 10 aprilie 1865.
  • Nicodim Ganea: compozitor, dirijor si om de cultura. Studii pedagogice la Blaj (1900 - 1904), absolvent al Conservatorului din Bucuresti (1908) si al celui din Budapesta (1910). A fost corist in Societatea culturala "Carmen" din Bucuresti (1905 - 1908) si dirijor al corului Societatii Academice "Petru Maior" din Budapesta (1908 - 1910). A compus muzica de teatru, muzica vocal - simfonica si muzica corala. A scris piese de teatru ("Neagu de Lin"), poezie ("Din sarmana mea gradina", Orastie, 1910) si texte pentru muzica (oratoriul "Decebal si Sarmisegetuza") s.a. A fost unul din primii mari culegatori ai folclorului din Muntii Apuseni.Nicodim Ganea s-a nascut si a murit la Bistra (14 iunie 1878 – 24 octombrie 1949).
  • Teodor Caturu, Rostie Florea, Ion Iobagiu, Petre Oaida Tica: capitani in armata rasculatilor din 1784, condusa de Horea, Closca si Crisan.

Galerie[modificare | modificare sursă]

Traditii[modificare | modificare sursă]

Principalele traditii ale comunei Bistra sunt legate de obiceiul colindului.. De Craciun se merge cu colinda, cu "Irozii", cu "Iosif si Maria", cu "Steaua". De Anul Nou, se merge cu Plugusorul, Sorcova, "Buhaiul" si "Capra", iar cei micuti merg cu "pițăra". Cei care inca mai pastreaza aceste obiceiuri le ureaza gazdelor mult belsug, noroc si sanatate in anul care vine.

Însă, obiceiul care face comuna Bistra să fie mai aparte de alte comune, este obiceiul de Paști numit "Prăgșor". Câțiva feciori necăsătoriți din sat (maxim 12) numiti " crai", în Vinerea Mare se adună în curtea bisericii unde instaleaza toaca și țevile special pregatite pentru puscat. Apoi se imbracă în haine de soldati si pazesc toaca si Mormântul Domnului. Toaca este păzită pentru a nu fi furată, până în a doua zi de Paști, iar daca este furata, craii sunt nevoiti sa o rascumpere. Din Vinerea Mare si pana in a doua zi de Pasti, se bate toaca si se pusca cu tevile pregatite special.

În a doua zi de Paști după ce se iese de la biserică, craii incep a colinda prin sat. Acestia merg din casa in casa insotiti de un taraf si striga : "hop, hop, hop, vivat!" . Craii invita satenii la joc si voie buna in locul in care acestia au ridicat un cort mare. Dupa ce strabat ulitele comunei, craii se intorc la cort si in mare taina acestia isi aleg craiesele. Acestea sunt alese de catre crei, comparand sumele de bani primite, iar cea care a dat cel mai mult este numita "prima craiasa" si este aleasa primului crai. Dupa ce toti craii si-ai ales craiasa, primul crai incepe jocul alaturi de craiasa lui, in ritmul muzicii si sub privirile satenilor, apoi ceilalti crai incep a-si juca craiesele. Petrecerea tine pana in zori, urmand ca a doua zi dupa masa, craii sa o ia de la capat. In duminica "Tomi" cum este numita prima duminica dupa Pasti, se strang din nou craii pentru a petrece, de data aceasta, "Pragsorul" numindu-se " Pragsorul mic".

Asociatii si organizatii nonguvernamentale[modificare | modificare sursă]

Asociatia sportiva "Drum nou" Bistra are ca scop promovarea activitatilor social - educative si sportive din localitate, sustinerea si incurajarea tinerelor talente in domeniul sportiv.

Asociatia crescatorilor de bovine din comuna Bistra.

Composesoratul silvic "Soimii" Bistra.

Cateva pensiuni din Bistra si din apropiere:[modificare | modificare sursă]

  • “Casa apuseana” – Lupsa (6 km), 3 stele, 28 locuri de cazare
  • “President” – Baia de Aries (sat Brazasti, 27 km), 3 stele, 14 locuri de cazare
  • “Shanti” – Baia de Aries (sat Brazasti, 27 km), 2 stele, 12 locuri de cazare
  • “Hanul Motilor” – Campeni (6 km), 2 stele, 24 locuri de cazare
  • “Ela & Catai” – Bistra, Str. Calea Turzii, Nr. 28 A. 3 stele, 35 locuri de cazare

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bistra