Târnăveni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Târnava (dezambiguizare).
Târnăveni
—  Municipiu  —
Primăria municipiului Târnăveni, clădire monument istoric
Primăria municipiului Târnăveni, clădire monument istoric
Stemă
Stemă
Târnăveni se află în România
{{{alt}}}
Târnăveni
Localizarea orașului pe harta României
Târnăveni se află în Județul Mureș
{{{alt}}}
Târnăveni
Localizarea orașului pe harta județului Mureș
Coordonate: Coordonate: 46°19′47″N 24°17′12″E / 46.32972°N 24.28667°E / 46.32972; 24.2866746°19′47″N 24°17′12″E / 46.32972°N 24.28667°E / 46.32972; 24.28667

Țară  România
Județ Mureș

SIRUTA 114925
Atestare documentară 1278

Localități componente Bobohalma, Botorca, Cuștelnic

Guvernare
 - Primar Sorin Nicolae Megheșan (USL,010 iunie 2012)

Suprafață
 - Total 60,39 km²
Altitudine 300 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 22.075 locuitori
 - Densitate 430 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 26.654 locuitori

Site web: Site-ul oficial al Primariei

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Târnăveni, mai demult Târnava-Sân-Martin, până în 3 mai 1941 Diciosânmartin, (în maghiară Dicsőszentmárton, Szentmárton, Dicső, în germană Sankt Martin, Sankt-Martin, Martinskirch, Marteskirch, Märteskirch, în dialectul săsesc Mierteskirch) este un municipiu în județul Mureș, Transilvania, România, situat pe râul Târnava Mică.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Atestare documentară[modificare | modificare sursă]

Primele dovezi ale unei existențe umane datează din perioada neolitică. Înființat în anul 1962, muzeul municipal găzduiește numeroase exponate ce atestă o existență sedentară și ulterior în epoca bronzului și a fierului și prezintă vizitatorilor o bogată colecție de fosile și vestigii arheologice, precum și materiale etnografice de pe Valea Târnavelor.

Din perioada evului mediu mijlociu datată scriptic în a doua jumătate a secolul al XIII-lea, mai exact 1278, localitatea a purtat numele de Sent Marton (Sfântul Martin), sau în limbajul latinizat al cancelarilor vremii, „terra Tycheum Sent Marton”. Mai apoi, în anul 1278, și mai târziu, în 1438, denumirea a fost schimbată în Dycheu Zenthmarton. În 1502 localitatea era menționată ca oppidum (târg), de-a lungul timpului având și diferite funcții administrative.

În epoca modernă apare în grafia maghiară cu numele de „Dycso-Sent-Marton” în 1854. În limbajul poporului era cunoscut sub numele de Sânmartin, Sânmărtin sau Diciosânmărtin, pentru a-l deosebi de Coroisânmărtin.

Repere istorice[modificare | modificare sursă]

Târnăveni pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

În aprilie 1912 Târnăveniul este ridicat la rangul de oraș. În anul 1913, orașul a fost iluminat cu gaz.

După primul război mondial, Transilvania a revenit României, iar orașul a devenit parte a acestei țări.

Târnăveniul a fost reședința județului Târnava Mică, denumit județ în timpul Regatului României și comitat în perioada austro-ungară.

În septembrie-octombrie 1944, Regimentul 82 Infanterie a luptat, pe valea Târnavei Mici și pe dealurile din preajma orașului, împotriva forțelor germane și maghiare. După cel de-al doilea război mondial, regimul comunist instaurat cu ajutorul sovietic va însemna și pentru Târnăveni o reorganizare administrativă și o viață social-economică etatizată și egalitară.

Revolutia din decembrie 1989 s-a manifestat pașnic în localitate.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Municipiul Târnăveni este situat pe râul Târnava Mică, pe la poalele dealului cu același nume, în Podișul Transilvaniei, în centrul Transilvaniei și puțin la nord de centrul geografic al României. Este încadrat între paralela 46, 19' latitudine nordică și meridianul 24, 18' longitudine estică, în zona de podiș a Târnavelor, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică, partea veche situându-se îndeosebi pe malul drept. Relieful a determinat extinderea orașului în jurul a două străzi paralele cu direcția râului, intersectate de șase străduțe, situate în partea de nord a Târnavei.

Localitatea este atestată documentar din anul 1278, deși s-au găsit urme de locuire umană încă din neolitic. Prosperitatea localității a făcut ca partea de est să cuprindă satul Cuștelnic, asimilat orașului spre sfârșitul anului 2000, prin referendum local.

În partea de vest și sud, peste râul Târnava Mică, se află zona Boziaș, comuna Adămuș și Botorca, ultimele două fiind incluse administrativ orașului Târnăveni în anul 1950. Datorită cultivării pe o arie însemnată a viței-de-vie, încă din Evul mediu, zona a fost desemnată ca o adevărată "Țară a vinului" (Weinland). Prin construirea spitalului și a gării în anul 1897 a fost modificat proiectul de sistematizare al localității, mutându-se bariera localității de la podul Târnavei pe linia căii ferate.

Municipiul Târnăveni este punct nodal a două șosele, care-l străbat pe directia Est-Vest și Sud-Nord, și care fac legătura cu orașele din prejur: Sovata (la cca. 70 km), Blaj (la 40 km), Mediaș (la 24 km), Sibiu (la 78 km), Cluj-Napoca (la 102 km), Iernut (la 18 km) și colateral Târgu Mureș (la 38 km). De la Est la Vest localitatea este străbătută și de calea ferată de interes secundar Praid-Blaj, precum și de drumurile DN 14A Iernut-Mediaș, DJ 107 Târnăveni-Blaj, DJ Târnăveni-Capâlna de Sus-Ungheni și de DJ 142 Târnăveni-Bălăușeri.

Localitățile învecinate municipiului și în același timp care aparțin administrativ Târnăveniului sunt:

Industrie[modificare | modificare sursă]

Prin descoperirea în 1912, în apropiere, a gazului metan s-a dezvoltat și industria, predominând cea chimică, anorganică și industria materialelor de construcții. Astfel în 1916 se construiește o uzină de materiale explozibile și gaze de luptă numita Nitrogen, punându-se astfel bazele viitoarei platforme chimice, unde în prezent (ca și în trecut) fabricarea carbidului deține o pondere importantă.

A urmat apoi fabrica de sticlă Ardeleana (1918) și fabrica de cărămidă (1918), între cele două războaie mondiale mai funcționând o uzină metalurgică, o fabrică de mașini de uz casnic, utilaje agricole și o fabrică de spirt, economia orașului diversificându-se și după a II-a conflagrație mondială.

În prezent în localitate sunt sute de societăți comerciale ce desfasoară, mai mult sau mai puțin profitabil, atât activități de producție (intern și export) cât și de prestări servicii către populație.

Populație[modificare | modificare sursă]

Evoluția populației la recensăminte:


Populația orașului[modificare | modificare sursă]

Evoluția demografică a localității din anul 1850 până în prezent (orașul Târnăveni fără satele aferente: Botorca, Bobohalma, Boziaș acum cartier al orașului din 1966)

  • 1850 - 1.207 locuitori din care 412 români, 656 maghiari, 2 germani, 3 evrei și 123 rromi
  • 1880 - 1.958 locuitori din care 528 români, 1.226 maghiari, 30 germani și 174 rromi
  • 1890 - 2.421 locuitori din care 581 români, 1.542 maghiari, 75 germani, 221 rromi și 1 slovac
  • 1900 - 3.360 locuitori din care 730 români, 2.520 maghiari, 83 germani, 23 rromi, 1 sârb și 4 slovaci
  • 1910 - 4.417 locuitori din care 957 români, 3.210 maghiari, 118 germani, 125 rromi și 7 slovaci
  • 1920 - 4.709 locuitori din care 1.220 români, 2.871 maghiari, 56 germani, 490 evrei și 72 rromi
  • 1930 - 6.567 locuitori din care 1.805 români, 3.522 maghiari, 181 germani, 530 evrei, 455 rromi, 4 ucraineni, 4 sârbi, 26 slovaci și 40 alte naționalități
  • 1941 - 8.049 locuitori din care 4.783 români, 2.151 maghiari, 223 germani, 892 alte naționalități
  • 1956 - 14.883 locuitori din care 9.987 români, 4.045 maghiari, 390 germani, 101 evrei, 339 rromi și 4 sârbi
  • 1966 - 17.136 locuitori din care 11.937 români, 4.345 maghiari, 383 germani, 97 evrei, 332 rromi, 1 ucrainean, 2 sârbi și 4 ceho-slovaci
  • 1977 - 26.073 locuitori Târnăveni și cartierul Boziaș, din care 16.507 români, 5.417 maghiari, 454 germani, 43 evrei, 1.232 rromi, 9 ucraineni, 1 sârb, 3 ceho-slovaci
  • 1992 - 28.634 locuitori din care 20.054 români, 5.966 maghiari, 214 germani, 15 evrei, 2.368 rromi, 6 ucraineni și un ceh sau slovac

Populația orașului cu sate componente[modificare | modificare sursă]

Populația orașului Târnăveni împreună cu satele componente începând cu 1880:

  • 1880 - 3.719 locuitori din care 2.149 români, 1.282 maghiari, 31 germani, 257 alte naționalități
  • 1890 - 4.215 locuitori din care 2.241 români, 1.616 maghiari, 75 germani, 283 alte naționalități
  • 1900 - 5.304 locuitori din care 2.513 români, 2.666 maghiari, 83 germani, 42 alte naționalități
  • 1910 - 6.439 locuitori din care 2.862 români, 3.320 maghiari, 120 germani, 137 alte naționalități
  • 1920 - 6.591 locuitori din care 3.000 români, 2.967 maghiari, 57 germani, 495 evrei și 567 alte naționalități
  • 1930 - 9.027 locuitori din care 3.741 români, 3.760 maghiari, 223 germani, 549 evrei, 603 rromi, 4 ucraineni, 4 sârbi, 90 slovaci și 53 alte naționalități
  • 1941 - 10.764 locuitori din care 7.074 români, 2.368 maghiari, 243 germani, 1079 alte naționalități
  • 1948 - 7.585 locuitori din care 4.325 români, 2.380 maghiari, 143 germani, 278 evrei și 737 alte naționalități
  • 1956 - 16.760 locuitori inclusiv satul Botorca din care 11.531 români, 3925 maghiari, 430 germani, 342 evrei, 484 rromi, 1 ucrainean, 5 sârbi, 2 ceho-slovaci și 40 alte naționalități
  • 1966 - 22.302 din care 16.308 români, 4.931 maghiari, 454 germani, 104 evrei, 460 rromi, 1 ucranian, 2 sârbi, 4 ceho-slovaci
  • 1977 - 26.073 locuitori din care 18.770 români, 5.531 maghiari, 456 germani, 1316 alte naționalități din care 43 evrei, 1232 rromi, 9 ucraineni, 1 sârb, 3 ceho-slovaci și alții
  • 1992 - 30.520 locuitori din care 21.833 români, 6.068 maghiari, 216 germani, 15 evrei, 2.369 rromi, 7 ucraineni, 1 ceh sau slovac și 11 de alte naționalități

Conform recensământului din anul 2002 orașul are o populație de 26.537 de locuitori structurați pe etnii și religie astfel:

Personalități[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice și monumente[modificare | modificare sursă]

Prefectura judeţului Târnava Mică, astăzi Colegiul Tehnic Târnăveni

Muzeul municipal[modificare | modificare sursă]

Cu numeroase exponate, prezintă vizitatorilor o bogată colecție arheologică, precum și materiale etnografice de pe Valea Târnavelor.

Fostul sediu al administrației județului Târnava Mică[modificare | modificare sursă]

În perioada interbelică în clădire a funcționat prefectura județului Târnava Mică.

Biserica unitariană[modificare | modificare sursă]

A fost construită în stil gotic în secolul al XIV-lea. Biserica este declarată monument istoric.

Alte edificii publice și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica Sfântul Gheorghe

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Târnăveniul este înfrățit cu următoarele două orașe:

Imagine panoramică a orașului Târnăveni
Imagine panoramică a orașului Târnăveni

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Târnăveni