Minoriți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Minorit italian

Minoriții (OFMConv sau OMinConv) sau Frații Minori Conventuali aparțin Ordinului Franciscan fondat de sfântul Francisc de Assisi în anul 1209 și reprezintă în baza unor motivații cât se poate de obiective ramura cea mai veche a familiei franciscane.

Numele de „conventuali” (sau „frați ai comunității”) a fost adăugat încă din primele timpuri, nu atât pentru a sublinia un loc (conventul - casa fraților), cât referința fundamentală la fraternitate, la viața comunitară, din latinescul „cum-venire", mai exact „a se aduna” împreună, a împărtăși același stil de viață. Ordinul Fraților Minori Conventuali este una din cele trei ramuri principale ale ordinelor monastice franciscane. Minoriții sunt cunoscuți și drept "franciscani negri", de la rasa călugărească de culoare neagră (spre deosebire de cea de culoare maro, a franciscanilor obișnuiți).

În România sunt răspândiți cu precădere în Moldova. Sediul provinciei române a minoriților "Sf. Iosif" se află în orașul Bacau, iar centrul de pregatire a viitorilor frati preoti este in orasul Roman unde se afla de asemenea si Liceul Franciscan "Sf. Francisc de Assisi". Actualmente, Ministrul Provincial al Provinciei Franciscane Conventuale "Sf. Iosif" este Petrisor Teofil ales in luna februarie 2016 pentru un mandat de 4 ani. Fratii franciscani sunt raspanditi mai in toata lumea pentru a evangheliza oamenii si al face cunoscut pe Cristos, Fiul lui Dumnezeu.

Haina franciscana: culoare si semnificatie

Înainte de a face o prezentare mai detaliată asupra culorii și semnificației hainei franciscane ne-am gândit să reluăm expunerea sintetică făcută asupra acesteia într-una din postările precedente, urmând să o completăm cu eventuale noi considerații.

Sperăm că aceste informații vă vor ajuta să înțelegeți mereu mai bine ceea ce constituie viața de frați și urmași ai sfântului Francisc. Este de fapt o chemare și o alegere de viață, o vocație care și prin intermediul hainei religioase specifice purtate, ne face ca, în umilință și minoritate, să putem fi o prezență profetică în mijlocul oamenilor atât de însetați de adevărata iubire și împlinire a vieții lor ce nu se poate realiza pe deplin decât prin trăirea și vestirea evangheliei și cu ajutorul harului lui Dumnezeu. Haina franciscană a fraților minori conventuali este, conform tradiției franciscane originare, de culoare gri-cenușie și este formată dintr-o tunică simplă cu un capuciu (glugă) și un cingol cu trei noduri, semnificând cele trei voturi sau „sfaturi evanghelice” profesate.

În unele națiuni din Europa, începând din perioada suprimărilor nepoleoniene, ca urmare a acestora, s-a folosit culoarea neagră. Astăzi există însă o tendință de revenire graduală la culoarea originară gri-cenușie.

Originea hainei franciscane

În prezentarea originii hainei franciscane voi pleca de la experiența sfântului Francisc, subliniind în mod particular tradiția Fraților Minori Conventuali.

Toma de Celano, primul biograf al sfântului Francisc de Assisi ne povestește despre momentul în care Francisc, după convertirea sa și renunțarea la moștenirea părintească prin gestul dezbrăcării de hainele sale în piața din Assisi înaintea episcopului și a concitadinilor care erau de față, a început să se îmbrace mai întâi asemenea pustnicilor: „cu o centură sau curea de piele, un baston în mână și sandale în picioare” (cfr. 1Cel IX 21: FF 355):

Cingolul

După cum am amintit deja, alături de tunica și capuciul din care este făcută, haină franciscană cuprinde și o cingătoare, un cingol din lână albă cu trei noduri, ce constituie un element specific al hainei religioase a franciscanilor.

Cronicarii atestă faptul că frații aveau obiceiul să îmbrace haina franciscană, tunica și capuciul, încingându-se la brâu cu o funie (cingolul) și tocmai din acest motiv, în Franța, franciscanii au fost numiți și „les cordeliers” (până la revoluția franceză).

Dacă la început era pur și simplu o „funie înnodată” fără un număr anume de noduri, nu după mult timp acestea au fost reduse la un număr fix de trei, așa cum putem observa de asemenea și în primele reprezentări iconografice ale sfântului Francisc, în care cingolul Sărăcuțului apare astfel și unde referința la voturi este de altfel evidentă. „Funia franciscană” aleasă la început pentru a încinge haina la mijloc, doar pentru că era mai simplă și grosolană spre deosebire de cureaua de piele a pustnicilor, a dobândit ulterior și alte semnificații, atunci când prin cele trei noduri sunt simbolizate cele trei voturi făcute odată cu profesiunea religioasă: ascultarea, castitatea și sărăcia.

"Griul" - culoarea originara

Deoarece pentru a confecționa haina franciscană se țesea lâna neprelucrată (nevopsită), în modul cel mai simplu si mai sărac, culoarea apărea de un gri-cenușiu, cu nuanțe diferite, când mai deschise, când mai închise (în funcție de lâna pe care o aveau la dipoziție). Culoarea hainei franciscane a fost definită nu după mult timp ca fiind cea gri-cenușie pentru toți fra...nciscanii, așa încât deja din timpul sfântului Bonaventura, mai exact în Constituțiunile de la Narbona, era prevăzut cum trebuia sa fie stofa din care se confecționa haina: „două fire negre și unul alb”. În plus, această culoare gri-cenușie a hainei, transmite prin ea însăși ideea de pocăință, de convertire care trebuie să caracterizeze viața de fiecare zi a fraților, după modelul sfântului lor fondator.

Reprezentările cele mai vechi ale fraților atestă culoare gri-cenușie ca fiind tipică franciscanilor de la începuturi, „frații comunității” sau conventuali, astfel încât în țările de limbă engleză Frații Minori Conventuali erau și sunt încă numiți greyfriars (frații în gri).

Vicisitudinile istorice

Istoria însă avea să îi pună pe frați la încercare. O încercare destul de grea. Totuși, cu toate că odată cu Napoleon și diferitele suprimări din timpul său (confiscarea tuturor conventelor și interzicerea de a trăi ca frați), frații conventuali și nu numai au avut foarte mult de suferit, în Europa ei au reușit într-o oarecare măsură să supraviețuiască (adesea în acord tacit cu autoritățile locale) și să rămână în unele dintre bisericile în care slujeau confecționându-și haina franciscană din material de culoare neagră (culoarea reverendei preoților diecezani, aceștia fiind singurii care puteau să slujească și să desfășoare activitatea pastorală). După ce a trecut persecuția napoleoniană, culoarea hainei a rămas cea neagră în țările europene atinse de revoluția franceză, în timp ce haina de culoare gri-cenușie a fost purtată în continuare în toate celelalte locuri unde erau prezenți frații minori conventuali.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]