Mătrăgună

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Mătrăgună
Atropa belladonna - Köhler–s Medizinal-Pflanzen-018.jpg
Clasificare științifică
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Solanales
Familie: Solanaceae
Gen: Atropa
Specie: A. belladonna
Nume binomial
Atropa belladonna
L.

Mătrăguna (Atropa belladonna) este o specie de plante erbacee , perene prin rizom , care face parte din genul Atropa, familia Solanaceae, alături de Mandragora officinarum. Mai este denumită și beladonă, doamna-codrului sau doamnă-mare, cireașa-lupului, iarba codrului sau țilidonie.

Descriere[modificare | modificare sursă]

  • Tulpina, cu înălțimea de 50–150 cm, formează de regulă de la jumătate trei ramificații.
  • Frunzele sunt ovale, cu marginea întreagă, dispuse altern la baza ramurilor și perechi în partea superioară (una dintre ele fiind mult mai mare ca cealaltă).
  • Florile sunt brun-violete sau brun-purpurii.Planta înflorește în perioada iunie-august.
  • Fructele, bace sferice cu multe semințe, sunt mai întâi verzi, apoi negre, lucioase și suculente.

Toxicitate[modificare | modificare sursă]

Atractive ca cireșele, dar foarte toxice, fructele de Atropa belladonna L. Fructul este deosebit de periculos pentru copii. Este foarte asemănătoare ca structură cu verișoara sa apropiată, roșia.

Frunzele și bacele sunt extrem de toxice atunci când sunt ingerate, conținând alcaloizi de tropan.[1][2] Aceste toxine includ atropină, scopolamină și hiosciamină, care cauzează delir și halucinații,[1][2][3] și sunt, de asemenea, utilizate ca anticolinergici farmaceutici. Acești alcaloizi de tropane par a fi comuni în familia Solanaceae, deoarece sunt prezenți și în plantele din genurile Brugmansia, Datura și Hyoscyamus, din aceeași familie, dar și în subfamilii și triburi diferite de cele ale plantelor nocturne.

Substanțele active sunt reprezentate de alcaloizi, în special hiosciamină, atropină, scopolamină, beladonină. Produsele farmaceutice bazate pe extracte de beladonă sunt indicate pentru combaterea colicilor gastrointestinale și a spasmelor biliare. În prezent nu se mai utilizează în medicina populară din cauza toxicității neobișnuit de mari.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Ulbricht, C; Basch, E; Hammerness, P; Vora, M; Wylie Jr, J; Woods, J (). „An evidence-based systematic review of belladonna by the natural standard research collaboration” (PDF). Journal of Herbal Pharmacotherapy. 4 (4): 61–90. doi:10.1080/J157v04n04_06. PMID 15927926. 
  2. ^ a b „Belladonna”. MedlinePlus, US National Institutes of Health. . Accesat în . 
  3. ^ Kuhn, Cynthia; Swartzwelder, Scott; Wilson, Wilkie; Wilson, Leigh Heather; Foster, Jeremy (). Buzzed. The Straight Facts about the Most Used and Abused Drugs from Alcohol to Ecstasy. New York: W. W. Norton & Company. p. 107. ISBN 978-0-393-32985-8. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Mătrăgună
  • en „Compounds in deadly nightshade”. USDA, ARS, National Genetic Resources Program. Phytochemical and Ethnobotanical Databases. Beltsville, Maryland: National Germplasm Resources Laboratory. Arhivat din original la . Accesat în .