Copșa Mare, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Copșa Mare
—  Sat  —
Copșa Mare
Copșa Mare
Copșa Mare is located in România
Copșa Mare
Copșa Mare
Copșa Mare (România)
Localizarea satului pe harta României
Copșa Mare is located in Județul Sibiu
Copșa Mare
Copșa Mare
Copșa Mare (Județul Sibiu)
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 46°8′1″N 24°33′2″E / 46.13361°N 24.55056°E / 46.13361; 24.5505646°8′1″N 24°33′2″E / 46.13361°N 24.55056°E / 46.13361; 24.55056

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Sibiu county coat of arms.png Sibiu
Comună Biertan
Atestare documentară 1283[1]

Altitudine 400[2] m.d.m.

Populație (2002)
 - Total 1021 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 557046
Prefix telefonic +40 x69 [3]

Copșa Mare,, mai demult Căpușul Mare (în dialectul săsesc Grisz-Kopesch, Grîskôpeš, Kopeš, în germană Gross-Kopisch, Großkopisch, în maghiară Nagykapus), este un sat în comuna Biertan din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de nord a județului, în Podișul Târnavelor.

Comună liberă a vechiului Fundus Regius, Copșa Mare stăpânea cele mai întinse și renumite plantații viticole din Țara Vinului. La începutul secolului al XIV-lea slujbele erau oficiate într-o bazilică gotică cu trei nave, însă un document din 1283 aduce cu sine ipoteza existenței unei bazilici mai vechi. Făcea parte din "Terra Medies".

Biserica[modificare | modificare sursă]

Ca în multe alte cazuri, și bazilica de aici a suferit numeroase transformări de-a lungul vremii datorate situației politice și economice din Transilvania. Faptul că această comunitate a cunoscut o ascensiune economică destul de rapidă i-a determinat pe locuitorii din Großkopisch să-și dorească o biserică la fel de frumoasă ca cea din învecinatul Biertan.

Amplul plan de construcție a bisericii, inițiat de comunitate, din care s-a realizat doar mărirea corului și alipirea sacristiei pe peretele nordic, a fost sistat după ce Transilvania a intrat sub suzeranitate otomană în urma înfrângerii de la Mohács (1526) și a fost obligată la plata unor biruri împovărătoare. Lucrările de transformare a interiorului au fost reluate la începutul secolului al XVIII-lea. Cutremurul din 1802 a avariat considerabil biserica, iar șantierul de renovare a fost reînființat. S-au reconstruit o parte din colateralele desființate în secolul al XVI-lea și s-a adăugat o tribună pentru orgă în partea de vest.

Fortificația[modificare | modificare sursă]

Zidul de apărare a fost ridicat la începutul secolului al XVI-lea. Pe colțul de nord se află un turn aproape pătrat pe două niveluri, prevăzut cu masiculiuri asemănătoare celor de la Biertan. Un astfel de turn se afla și pe colțul sud-vestic. De-a lungul zidului au fost construite cămări de provizii, ulterior demantelate .

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Vasile Mărculeț, Ioan Mărculeț, "Terra Medies". Noi considerații asupra localizării, originii și semnificației numelui, în volumul Mediaș. Istorie, demografie, personalități, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2011 ISBN 978-606-577-311-0
  • Mărculeț V., Mărculeț Cătălina, Mărculeț I., Districtul Protopopesc Greco-Catolic Mediaș. Enciclopedie Istorică și geografică, Edit. Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2011.
  • Biserici Fortificate din Transilvania

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ * Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, București, 2002, pg. 1140
  2. ^ Google Earth
  3. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă