Tabernacul (mobilier)
Un tabernacul[1] (uneori tabernacol și, învechit, tabernaclu) este, într-o biserică romano-catolică sau greco-catolică, un dulăpior sau o cutie (uneori în formă de biserică)[2], în care se păstrează ciboriumul care conține hostiile consacrate în cursul mesei, respectiv sfânta cuminecătură. Poate fi realizat din lemn, metal, piatră. Este așezat, de obicei, în spatele altarului.

Etimologie[modificare | modificare sursă]
La origine, tabernaculul este cortul care adăpostea Chivotul Legământului în epoca profetului Moise.
Cuvântul românesc tabernacul (cu variantele tabernacol, tabernaclu) are o etimologie multiplă: împrumuturi din latină tabernaculum: „cort”[3], italiană tabernacolo, franceză tabernacle.[2] Cuvintele italian, tabernacolo și francez, tabernacle au drept origine același cuvânt latin, tabernaculum.[4]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (2005)
- ^ a b Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu (2007), Noul dicționar universal al limbii române.
- ^ Gh. Guțu, Dicționar latin - român, 1983
- ^ Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand (1977), Nouveau dictionnaire étymologique et historique par...
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, 2007, ISBN 973-637-087-x sau ed. Univers Enciclopedic Gold, București, 2010, ISBN 978-606-8162-08-9.
- G. Guțu, Dicționar latin - român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983 (1326 de pagini, format 24 cm x 17 cm). Ediția a doua, revăzută și adăugită, a apărut la Editura Humanitas, București, 2003 (1448 de pagini, 25 cm). ISBN 9732809337.
- Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par..., quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris, 1977. ISBN 2-03-020210-X
- Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2007. ISBN 978-973-675-307-7