Biserica fortificată din Ticușu Vechi
Ansamblul bisericii evanghelice | |
Poziționare | |
---|---|
Localitate | Ticușu Vechi |
Comună | Ticușu |
Țara | România |
Edificare | |
Data finalizării | sec. XV - XIX |
Clasificare | |
Cod LMI | BV-II-a-B-11832 |
Cod RAN | 42085.02 |
Modifică date / text |
Biserica fortificată din Ticușu Vechi este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul localtății Ticușu Vechi.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 42085.02.[2]
Ansamblul este format din două monumente:
- Biserica evanghelică, sec. XV - XIX, 1804 - 1806, 1823-1827 (cod LMI BV-II-m-B-11832.01)
- Incintă fortificată cu turnuri, sec. XVI, 1803 (cod LMI BV-II-m-B-11832.02)
Localitatea
[modificare | modificare sursă]Ticușu Vechi, mai demult Tecușul Vechi, Ticușul Săsesc, Ticușul Sașilor, Găinar (în dialectul săsesc Täkes, Täckes, în germană Deutsch-Tekes, în maghiară Szásztyukos, Tyukos) este satul de reședință al comunei Ticuș din județul Brașov, Transilvania, România. Prima mențiune documentară este din 1373.
Biserica
[modificare | modificare sursă]Biserica veche medievală a fost puternic afectată de cutremurul din 1802. Ca urmare, în anii 1804-1806, s-a edificat un nou turn-clopotniță, iar între 1823 și 1825 o biserică nouă, pe locul bisericii medievale demolate. A fost construită în stil neoclasic, cu o singură navă și închidere pe trei laturi la est. A moștenit un valoros inventar de la biserica anterioară: un altar realizat de Johann Folberth în 1772, o orgă concepută de Johannes Baumgartner la 1757[3] și un amvon baroc.
Curtina din jurul bisericii, datând probabil din prima parte a veacului al XVI-lea, are un plan trapezoidal alungit pe axa lăcașului de cult, cu latura scurtă la est. Pe latura de vest există o poartă cu arc semicircular și două frânturi de contraforturi. Ferestre de tragere se întâlnesc doar pe curtinele de nord și vest.
Se conservă în întregime două turnuri de colț (din nord-est și nord-vest) și unul fragmentar (sud-vest), cu planimetrie rectangulară, amplasate aproximativ în axul unghiurilor de curtină. Turnul de sud-est a fost demolat la 1895 pentru a face loc școlii.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
- ^ Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien : Deutschtekes / Ticuşu Vechi / Szásztyúkos, Kronstadt / Braşov - Johannes BAUMGARTEN, orgeldatei.evang.ro
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
- După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
- După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
- Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
- Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
- Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
- Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
- Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
- Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
- Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
- Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
- Rusu Adrian Andrei, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
- George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
- Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
- Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Imagini din exterior
[modificare | modificare sursă]-
Curatorul bisericii evanghelice: Pfaff Anna
Imagini din interior
[modificare | modificare sursă]
|