Sari la conținut

Biserica fortificată din Roadeș

46°07′41″N 25°06′27″E (Biserica fortificată din Roadeș) / 46.1281°N 25.1075°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate
Poziționare
Coordonate46°07′41″N 25°06′27″E ({{PAGENAME}}) / 46.1281°N 25.1075°E
Localitatesat Roadeș; comuna Bunești
ComunăBunești
Țara România
Adresa3
Edificare
Data finalizăriisec. XIV - XVII
Clasificare
Cod LMIBV-II-a-A-11766
Cod RAN40740.03
Ruina turnului din Roadeș
Nava spre masa fostului altar
Amvonul
Nava spre empora de vest

Biserica evanghelică fortificată din Roadeș este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Roadeș, comuna Bunești.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 40740.03.[2]

Ansamblul este format din două monumente:


Roadeș (în dialectul săsesc Raddeln, Radln, Rarlen, în germană Radenthal, în trad. "valea defrișată", colocvial Radeln, „desțeleniș”, în maghiară Rádos) este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România.

Biserica evanghelică a fost construită de sași în secolele XV-XVI în stil gotic purtând hramul Sfântul Ioan. Construcția a fost terminată în 1526. Elementele cele mai vechi, din secolul al XIV-lea, se întâlnesc la navă și, probabil, cele din prima fază de construcție a clopotniței. Un secol mai târziu, corul a fost refăcut în formele goticului târziu, închis poligonal, cu o frumoasă boltă sprijinită de contraforturi. La începutul secolului al XVI-lea au fost făcute noi amenajări: sacristia (1526), cu ușa ornamentată, una dintre raritățile de acest tip din provincie, supraînălțarea navei și dotarea ei cu un drum de strajă de zidărie, sprijinit pe arce, manșonarea turnului.

La interior, altarul (care se află în prezent în Biserica Sfântul Ioan din Sibiu) aparține și el aceleiași perioade (datat 1533, provenit din școala maestrului Veit Stoss), în timp ce cristelnița din piatră este și ea din goticul târziu. Tot în interior, mai pot fi admirate panourile amplei tribune, care urmează trei laturi ale navei, cu picturi din secolele XVII-XVIII.

Fortificația din jurul bisericii are elemente de datare mai precise. Prima curtină s-a clădit în cursul secolului al XVI-lea, pe un traseu oval-alungit neregulat, cu două perechi de turnuri exterioare, de flancare, tinzând să respecte nordul și sudul.

Curtina a doua, care s-a alipit doar către sud, est și, parțial, nord, poseda o intrare pe arce, asemănătoare Bisericii din Biertan, precum și un turn-coajă, neînchis spre curtină, la sud-est. Cel din urmă are data de construcție din 1644.

În anul 2013 fundația cantautorului Peter Maffay a restaurat zidul de incintă al bisericii fortificate care se prăbușise în februarie 2012.[3]

După ce în 2015 a apărut pe turnul bisericii o crăpătură de sus până jos, care s-a mărit de la o lună la alta, în februarie 2016, după o iarnă cu temperaturi schimbătoare, cu vânt și ploi abundente, clopotnița bisericii fortificate s-a prăbușit la pământ, lăsând în urmă un morman de bolovani.[4]

Orga bisericii, construită de Peter Gottlieb Schneider în anul 1838, a fost depozitată temporar, de la începutul lunii martie 2016, pe galeria laterală a Bisericii Negre[5].

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.
  1. ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
  3. ^ Kirchenburg in Radeln wieder sicher, siebenbuerger.de, 15 iulie 2013.
  4. ^ S-a prăbușit turnul bisericii
  5. ^ Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien : Radeln / Roadeș / Rádos, Kronstadt / Brașov - Petrus Gottlieb SCHNEIDER, orgeldatei.evang.ro 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior

[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ansamblul bisericii evanghelice fortificate