Mănăstirea franciscană din Gherla

Poziționare
Mănăstirea franciscană din Gherla

Localitate	Gherla
Țara	România
Adresa	Str. Bobâlna 8
Edificare
Data începerii construcției	1742
Data finalizării	1758
Clasificare
Cod LMI	CJ-II-a-B-07641
Cod RAN	55393.25
Modifică date / text

Mănăstirea franciscană, cu hramul sfântului Petru de Alcantara,^[1] este un monument istoric aflat pe teritoriul orașului Gherla.^[2]

Mănăstirea

[modificare | modificare sursă]

Construcția mănăstirii franciscane din Gherla a început în 1742, lucrările fiind finalizate în 1758, când a și fost sfințită biserica, la care s-a adăugat amenajarea capelei Maria de Loretto, în 1760. În 1825 Kristóf Duha a reparat sanctuarul pe cheltuiala proprie. În seara zilei de 21 septembrie 1855, biserica, mănăstirea și 52 de case au fost arse într-un incendiu. A fost consacrată din nou la 20 septembrie 1857. Cele două turnuri ale bisericii mănăstirii au fost construite în 1878. Unul dintre clopote a fost făcut de Lajos Márton, celălalt de Solomon de Marosa și soția sa Anna Karingacz. Biblioteca mănăstirii depășește 1450 de volume.

Construcția casei călugărilor a început în 1760. În anul 1767 a putut să găzduiască zece călugări în cele 10 chilii.^[3]

Desființarea comunității franciscane

[modificare | modificare sursă]

În anul 1948 școala franciscanilor și aripa de est a mănăstirii au fost naționalizate de autoritățile comuniste. Călugării franciscani au fost mutați la mănăstirile din Dej sau Maria Radna, respectiv arestați. În anii 1950 au fost internați în mănăstire, cu domiciliu obligatoriu, mai mulți preoți iezuiți.^[4]^[5]^[6]^[7]

Renovarea clădirii

[modificare | modificare sursă]

În prezent (2020) mănăstirea se află în șantier, în cadrul proiectului de „Reabilitare a Bisericii și Claustrului Mănăstirii Franciscanilor din Gherla în vederea introducerii în circuitul turistic cultural”.

Note

[modificare | modificare sursă]

^ Szamosújvár, ersekseg.ro. Accesat la 27 mai 2020.
^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 22 martie 2012. Accesat în 10 octombrie 2015.
^ A Szent Ferencz-rendi szerzet. | Tündérkert | Kézikönyvtár, www.arcanum.com
^ Otto Farrenkopf, memorialsighet.ro, accesat la 27 mai 2020.
^ Fără ură și pătimire (I), radioeuropalibera.org, 1 aprilie 2015. Accesat la 27 mai 2020.
^ Fără ură și pătimire (II), radioeuropalibera.org, 8 aprilie 2015. Accesat la 27 mai 2020.
^ Figuri istorice - Ioan Lazăr, iezuiti.ro, accesat la 27 mai 2020.

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]

Ioan Câmpean, Damian Mircea Câmpean, Maria Câmpean, Mihai Meșter, Vasile Bunea, Maria Moldovan, Flavia Zegrean, Georgeta Drăgan Giurgean (2004). Gherla, pe treptele istoriei. Locuri, oameni, fapte. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. ISBN 973-686-664-5.

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Gherla

Imagini din exterior

[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior

[modificare | modificare sursă]

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mănăstirea franciscană din Gherla

v • d • m Biserici franciscane din România

Franciscani (OFM)	Alba Iulia • Arad • Baia de Criș • Brașov • Caransebeș • Căpleni • Câmpulung • Cluj • Colțești • Dej • Deva • Făgăraș • Gherla • Lăzarea • Mediaș • Michaza (Călugăreni) • Odorheiu Secuiesc • Orăștie • Radna • Rupea • Sebeș • Sibiu • Sic • Șumuleu Ciuc • Târgoviște • Târgu Mureș (în prezent reformată) • Târgu Mureș (doar turnul) • Teiuș (din 1703 mănăstire paulină) • Timișoara • Turda

Minoriți (franciscani conventuali)	Aiud • Arad • Baia Mare • Bistrița (în prezent ortodoxă) • București • Cluj (în prezent reformată) • Cluj (în prezent greco-catolică) • Lugoj • Târgu Mureș (în prezent iezuită) • Târgu Secuiesc • Vințu de Jos

Capucini (OFMCap)	Onești • Oradea • Roman

v • d • m

Bisericile sașilor din Transilvania

Județul Alba

Bălcaciu • Boz • Câlnic (cetate) • Cenade • Gârbova • Jidvei • Mănărade • Pianu de Jos • Petrești • Reciu • Șona • Tătârlaua • Valea Lungă • Veseuș • Vingard

Județul Bistrița-Năsăud

Albeștii Bistriței • Arcalia • Bistrița • Budacu de Jos • Cepari • Chiraleș • Corvinești • Crainimăt • Dipșa • Domnești • Dorolea • Dumitra • Dumitrița • Herina • Jelna • Lechința • Livezile • Monariu • Moruț • Petriș • Posmuș • Satu Nou • Sângeorzu Nou • Slătinița • Șieu Măgheruș • Tărpiu • Teaca • Unirea • Vermeș • Viișoara

Județul Brașov

Bărcuț • Beia • Bod • Brașov • Bunești • Cincșor • Cincu • Cața • Codlea • Cristian • Criț • Dacia • Drăușeni • Făgăraș • Feldioara • Feldioara (cetate) • Felmer • Fișer • Ghimbav • Hălchiu • Hălmeag • Hărman • Homorod • Lovnic • Măieruș • Mercheașa • Meșendorf • Prejmer • Râșnov • Roadeș • Rodbav • Rotbav • Rupea • Rupea (cetate) • Sânpetru • Seliștat • Șercaia • Șoarș • Ticușu Vechi • Toarcla • Ungra • Viscri • Vulcan

Județul Hunedoara

Orăștie • Romos

Județul Mureș

Apold • Archita • Băgaciu • Batoș • Cloașterf • Criș • Cund • Daneș • Daia-Mureș • Dedrad • Domald • Filitelnic • Hetiur • Ideciu de Jos • Ideciu de Sus • Idiciu • Logig • Măgheruș • Ormeniș • Petelea • Reghin • Sântioana • Șaeș • Saschiz • Seleuș (Zagăr) • Seleuș (Daneș) • Senereuș • Sighișoara I • Sighișoara II • Sighișoara III • Stejărenii • Țigmandru • Uila • Viișoara • Vulcan • Zagăr

Județul Sibiu

Agârbiciu • Agnita • Alma Vii • Alțâna • Apoldu de Sus • Apoș • Ațel • Avrig • Axente Sever • Bazna • Biertan • Boarta • Boian • Brădeni • Brateiu • Bradu • Bruiu • Buia • Buzd • Cârța • Chirpăr • Cisnădie • Cisnădioara (Sf. Mihail) • Copșa Mare • Cristian • Curciu • Daia-Sibiu • Dârlos • Dealu Frumos • Dobârca • Dupuș • Florești • Gherdeal • Giacăș • Gusu • Gușterița • Hamba • Hașag • Hoghilag • Hosman • Iacobeni • Ighișu Nou • Laslea • Mălâncrav • Marpod • Mediaș • Merghindeal • Metiș • Micăsasa • Miercurea Sibiului • Mighindoala • Moardăș • Moșna • Movile • Nemșa • Netuș • Nocrich • Noiștat • Nou • Nou Săsesc • Păuca • Pelișor • Prod • Proștea Mare (Târnava) • Răvășel • Retiș • Richiș • Roandola • Roșia • Ruja • Rusciori • Ruși • Săcădate • Șaroș pe Târnave • Șeica Mare • Șeica Mică • Șelimbăr • Slimnic • Slimnic (cetate) • Șmig • Șoala • Șomartin • Stejărișu • Șura Mare • Șura Mică • Tălmaciu • Turnișor • Țapu • Valchid • Valea Viilor • Vărd • Velț • Veseud (Chirpăr) • Vurpăr • Zlagna

v • d • m

Bisericile maghiarilor și secuilor din Transilvania

Județul Alba

Abrud • Aiud I • Aiud II • Alba Iulia • Bărăbanț • Benic • Bucerdea Grânoasă • Cetatea de Baltă • Ciumbrud • Cricău • Ighiu • Lopadea Nouă • Ocna Mureș • Petrisat • Rădești • Rimetea • Roșia Montană • Sâncrai • Sânmiclăuș I • Sânmiclăuș II • Sântimbru • Sebeș • Șard • Teiuș I • Teiuș II • Tiur • Valea Lungă • Vințu de Jos • Vurpăr

Județul Bihor

Abram • Albiș • Balc • Buduslău • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • Diosig • Fughiu • Hodoș • Marghita I • Marghita II • Mișca • Oradea I • Oradea II • Parhida • Palota • Poșoloaca • Remetea • Salonta I • Salonta II • Săcueni I • Săcueni II • Sălacea • Sălard • Șimian • Șișterea • Tămașda • Tăuteu • Tileagd

Județul Bistrița-Năsăud

Beclean • Bozieș • Comlod • Delureni • Fântânele • Fântânița • Malin • Matei • Nușeni • Reteag • Săsarm • Strugureni • Șieu • Șieu Odorhei • Șintereag • Șirioara • Tonciu • Țigău • Uriu • Vița

Județul Brașov


Apața • Brașov • Cobor • Făgăraș I • Făgăraș II • Grânari • Hoghiz • Ionești • Jimbor I • Jimbor II • Racoș • Satu Nou