Nicolae Militaru

Generalul de armată Nicolae Militaru.

Nicolae Militaru (n. 1925 - d. 1996) a fost un politician comunist și general de armată român, primul ministru al apărării după Revoluția română din 1989.

A absolvit studii la Academia Militară „Frunze” de la Moscova. La Congresul al X-lea al PCR din noiembrie 1969 a fost ales ca membru supleant al CC al PCR, fiind reales în aceeași funcție la congresele din 1974 și 1979. La 17 iunie 1965, a fost numit comandant al Armatei a III-a, cantonată la Cluj.

Generalul-locotenent Nicolae Militaru a îndeplinit funcția de comandant al Armatei a II-a, dislocată în garnizoana București (8 iulie 1969 - 5 iunie 1978). În anul 1974 a fost înaintat la gradul de general-colonel (cu 3 stele).

În anul 1978, a fost trecut în rezervă și numit în funcția de adjunct al ministrului construcțiilor industriale, după ce a fost implicat într-o încercare de răsturnare a lui Ceaușescu, pusă la cale de mai mulți ofițeri superiori ai armatei române, printre care și ministrul apărării, Ion Ioniță (care a decedat subit). Generalul-colonel Militaru a fost acuzat de regimul ceaușist, că este spion GRU, numele lui apărând în dosarul „Corbii”. „Trădarea” lui a fost prelucrată în toate unitățile militare de ofițerii politici ai armatei române de atunci.

A fost rechemat în cadrele active ale armatei prin Decretul nr. 2 al președintelui Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu, din 26 decembrie 1989. și numit în funcția de ministru al apărării naționale după înlăturarea regimului Ceaușescu. Nicolae Militaru a fost înaintat în gradul de general de armată (cu 4 stele) prin Decretul nr. 15 al președintelui Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu, din 28 decembrie 1989.

La data de 22 martie 1990, generalul de armată Nicolae Militaru a fost trecut în rezervă cu drept la pensie.

A fost acuzat că a creat în mod voit situații contradictorii, în care diverse părți ale armatei și ministerului de interne s-au luptat în mod eronat între ele, soldându-se cu moartea multor nevinovați. S-a presupus chiar, că acțiunile generalului au avut ca intenție crearea unor conflicte fictive și a haosului, care să susțină și legitimeze astfel necesitatea venirii la putere a grupului din jurul lui Ion Iliescu. Cert este însă, că toți acuzatorii lui - inclusiv fostul general Victor Stănculescu - au fost cei care a participat înainte de 22 decembrie 1989 la reprimarea revoltei anticeaușiste, și nu aveau nici un interes, ca crimele lor să fie investigate.

A candidat la președinția României în anul 1996 obținând 0,22% din voturi. S-a remarcat ca fiind unicul candidat care s-a pronunțat deschis împotriva integrării României în NATO.

Despre Nicolae Militaru s-a afirmat că a fost membru al unui complot menit să-l înlăture de la putere pe Nicolae Ceaușescu. Pe de altă parte există și relatări că după revoluție acesta ar fi încercat să obțină declarații false prin care să crească importanța pretinselor sale acțiuni conspirative. Colonelul de securitate Filip Teodorescu, implicat în evenimentele din 1989 de la Timișoara, a scris că a primit o propunere din partea lui Militaru „să accept că am fost exponentul Securității în «mișcare». Îmi oferea în schimb asigurări că nu voi mai fi implicat în procesul în care am fost trimis”.

Amintirea lui Nicolae Militaru este atacată în mod continuu de foștii colaboratori ai Securității. Iată ce a declarat el la aceste acuzații într-un interviu acordat ziaristei Adina Anghelescu-Stancu (interviu care a apărut inițial în revista „Baricada”):

„- Domnule general, asupra dumneavoastră planează în continuare suspiciunea că ați fost agent KGB. Ce puteți spune în legătură cu acest subiect?
- gen. N.M.: Noi plănuisem ceva, nu? Punând în aplicare acel plan, riscam cu toții, deci, ne-a fost teamă de sovietici. Noi nu eram siguri că în momentul răsturnării lui Ceaușescu, rușii nu vor acționa așa cum o făcuseră în 1968 în Cehoslovacia. Trebuia să știm clar cu cine vor ține ei în acel caz: cu Ceaușescu sau cu poporul român? Pentru asta, în august 1987, m-am deplasat la Constanța în condiții clandestine, unde m-am dus, incognito, la Consulatul sovietic. Ajuns acolo, le-am prezentat cartea mea de vizită. Au rămas uimiți: URSS-ul nu se va amesteca în treburile interne ale României; va recunoaște noile autorități, nu se va repeta povestea cu Cehoslovacia. Asta a fost tot. De aici, probabil, prezumția că aș fi agent KGB. Cert este că în timpul revoluției nu s-a recurs la nici un ajutor sovietic care nici n-a fost solicitat. Toți fac speculații pe aceeași temă. Și, ca să se știe, generalul Gușe (în “Noaptea Generalilor”) nu vorbea la telefon cu nimeni altcineva decât cu ministrul ungar care insista să ne trimită ajutoare.
- Dumneavoastră ați avut vreun contact cu Moscova?
- N.M.: Da. După ce am fost numit ministru. România făcea parte din țările semnatare ale Tratatului de la Varșovia și era firesc să se cunoască situația din țară. La insistențele lor, i-am informat atunci de toate ciudățeniile care se petreceau în România. Despre alte intervenții nu a fost vorba.”

—Fragment din interviul gen. Nicolae Militaru acordat în 1991.

Discursul său din 22 decembrie 1989

La data de 22 decembrie 1989, în jurul orei 14, generalul Militaru a sosit la Televiziune îmbrăcat în uniformă militară și a rostit următorul discurs:

„Stimați cetățeni, stimați soldați, subofițeri, maiștri militari și ofițeri.
Mulți dintre dumneavoastră mă cunoașteți. Sunt generalul colonel Militaru Nicolae. Nu puteam să stau deoparte în aceste momente și după această crimă care s-a săvârșit în Republica Socialistă România. Îmi pare rău, nespus de rău, că în această crimă a fost atrasă și Armata Română. Dacă se dovedește faptul că Armata română a tras în popor, înseamnă că va fi rău. Și pentru Armată, în ansamblul ei, și pentru fiecare comandant de subunitate și militar în termen care a executat un asemenea ordin. După informațiile pe care le avem, au murit copii, au murit oameni bătrâni, au murit femei, au murit ființe total nevinovate.
În scurtul timp pe care-l am la dispoziție, în fața acestei camere de luat vederi, fac apel la tovarășii generali care dețin funcțiile de răspundere în Armata română.
Tovarășe general Gușă, tovarășe general Eftimescu, tovarășe general Topliceanu, tovarășe general Roșu, tovarășe general Voinea, tovarășe general Dăndăreanu și toți ceilalți. Aș face apel, tot în același fel, tovarășului general Rusu.
Opriți măcelul! Dați ordine, opriți măcelul! Dacă s-a făcut crima până acum, opriți-o! Nu știu ce va fi mai departe, îmi pare foarte rău, sigur că cei în drept vor cerceta împrejurările în care a murit prietenul meu, generalul Milea, ministrul Apărării Naționale. Nu cunosc cât a fost de trădător, pe cine a trădat, ce a mințit, dar în mod categoric ca aceia care vor fi în măsură în viitor vor face lumină și din acest punct de vedere.
Tovarășe general Gușă, tovarășe general Voinea, sunteți rugați, amândoi, să veniți urgent la Radioteleviziune. Da? imediat. Înainte de a pleca de la locurile dumneavoastră de lucru, dați ordin să oprească tot și retrageți armata în cazărmi.
Tovarășe Rusu, dă ordin nimic să nu plece pe calea aerului din Republica Socialistă România! Sper că dumneata m-ai înțeles destul de bine.
Fac apel la colegii și prietenii, unii dintre ei, generali din Ministerul de Interne, tovarășe general Vlad, tovarășe general Bucurescu și ceilalți, luați măsurile care se cuvin pe linia Ministerului de Interne! Opriți măcelul! Indiferent, indiferent ce s-ar întâmpla, nu mai trageți! Introduceți trupele în cazărmi! Fac apel acum la întregul popor român: manifestați, fraților, manifestați-vă bucuria, dar în pace, fără devastări de vitrine. Jucați ce vreți dumneavoastră, bucurați-vă cu toții, nu distrugeți însă bunurile materiale. Nu dați prilejul să fiți atacați pentru asemenea lucruri. Dacă am fost înțeles, eu aș ruga pe tovarășii nominalizați să ia act de ce i-am rugat.”

—Nicolae Militaru

Legături externe

• Intervenția sa la TVR în 22 decembrie 1989
• USLA către Militaru: „Mi-ați omorât oamenii!“
• Interviu gen Militaru
• A doua crimă a lui Militaru:căderea elicopterului cu Nuță și Mihalea, 6 decembrie 2009, Mihai Mincan, Adevărul
• Militaru plănuise să extermine întreaga USLA!, 3 decembrie 2009, Mihai Mincan, Adevărul
• Șeful USLA către Militaru: „Mi-ați omorât oamenii!“, 2 decembrie 2009, Mihai Mincan, Adevărul
• Cum a reactivat Militaru divizia KGB care a condus România, 14 martie 2010, Andrei Crăciun, Florel Manu, Cristian Delcea, Adevărul
• Lista spionului Militaru în vremea lui Iliescu, 15 martie 2010, Andrei Crăciun, Florel Manu, Adevărul
• Cariera generalului Militaru: întâi Academia, apoi liceul, 16 martie 2010, Florel Manu, Andrei Crăciun, Adevărul
• Mircea Chelaru, general în rezervă, povestește din culisele loviturii de stat planificate de Militaru, 18 martie 2010, Florel Manu, Adevărul
• Armata Română, împotriva lui Militaru, 17 martie 2010, Florel Manu, Adevărul
• Militaru, măcelar și la Otopeni!, 17 decembrie 2009, Mihai Mincan, Adevărul
• Spionul Militaru, înlocuit prin răzmerița cadrelor, 19 februarie 2010, Florin Mihai, Jurnalul Național