Tezaurul de la Sânnicolau Mare
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tezaurul de la Sânnicolau Mare este compus din 23 de obiecte din aur, în greutate totală de peste 10 kilograme, provenind din perioada medievală timpurie. Este considerat unul dintre cele mai importante tezaure de la începutul evului mediu european. După descoperire şi după recuperarea sa de către autorităţile vremii, a fost inclus în colecţia Curţii Imperiale. În prezent se află la Kunsthistorisches Museum din Viena. Cele 23 de piese ale tezaurului, în greutate de 9.925 grame, eterogene ca formă şi execuţie stilistică, sunt confecţionate din aur cu o fineţe variind între 12 şi 22.
Cuprins |
[modifică] Descoperire
Tezaurul a fost descoperit în anul 1799, pe 3 iulie, în localitatea bănăţeană Sânnicolau Mare (atunci Groß Sankt Nikolaus), de către ţăranul Nera Vuin, pe când săpa o groapă în curtea casei, lângă o vie din preajma punctului denumit Szighet.
[modifică] Atribuire şi datare
În privinţa originii, s-au emis ipoteze conform cărora vasele 9 şi 10, din grupa vaselor cu fineţe 22 - care poartă inscripţii cu caracter cultic în limba greacă - ar fi aparţinut unor conducători avari, iar vasul 21 din aceeaşi grupă de fineţe, cu inscripţia ce foloseşte caractere greceşti, dar nu în limba greacă, a fost atribuit, pe baza cuvintelor Bataul şi Boila când pecenegilor, când proto-bulgarilor, aşadar o acumulare a unor piese provenind din perioade diferite, acoperind mai multe veacuri, începând cu secolul IV.
Alte teorii au atribuit aceste vase fie unor meşteri din Crimeea, fie unor feudali locali, aflaţi în legătură cu voievodatul bănăţean medieval.
[modifică] Componenţă
- Cană ovoidală cu picior inelar, gât înalt şi gură trilobată; aur 22 carate, masa = 2149 grame, înălţinea 361 mm.
- Cană piriformă cu picior tronconic, gât evazat şi gură cilindrică; aur 18 carate, masa = 608 grame, înălţimea 221 mm.
- Cană ovoidală cu picior tronconic şi gură în formă de pâlnie; aur 21 carate, masa = 656 grame, înălţimea 214 mm.
- Cană ovoidală cu picior tronconic, fără gură; aur 19,5 carate, masa = 631 grame, înălţimea 229 mm.
- Cană ovoidală cu picior tronconic, gură în formă de pâlnie, toartă din bronz; aur 20 carate, masa = 710 grame, înălţimea 209 mm.
- Cană având aceeaşi formă, patru lobi perlaţi; aur 21 carate, masa = 926 grame, înălţimea 234 mm.
- Cană în formă de ploscă; aur 21 carate, masa = 755 grame, înălţimea 227 mm.
- Fructieră ovală, recipient în formă de scoică; aur 22 carate, masa = 377 grame, înălţimea 30 mm; inscripţie runică pe buza vasului.
- Bazin de formă circulară; aur 22 carate, masa = 287 grame, înălţimea 34mm; inscripţie cu litere greceşti şi monogramă.
- Bazin aproape identic celui anterior; aur 22 carate, masa = 305 grame, înălţimea 32 mm.
- Pahar tronconic cu buza dublu perlată; aur 20 carate, masa = 74,7 grame, înălţimea 47 mm.
- Pahar tronconic aproape identic celui anterior; aur 20 carate, masa = 70,8 grame, înălţimea 47 mm.
- Cupă ovoidală sprijinită pe trei picioare în formă de labă de leu; aur 20,5 carate, masa = 283 grame, înălţimea 110 mm.
- Cupă aproape identică cu cea anterioară; aur 20,5 carate, masa = 285 grame, înălţimea 110 mm.
- Cupă asemănătoare, mai mare; aur 22 carate, masa = 483 grame, înălţimea 106 mm.
- Pateră cu bazin semicircular şi toartă dreaptă; aur 21 carate, masa = 103 grame, înălţimea 16 mm.
- Pateră asemănătoare celei precedente; aur 21 carate, masa = 104 grame, înălţimea 18 mm.
- Pahar piriform; aur 22 carate, masa = 217 grame, înălţimea 57 mm.
- Bazin cu apucătoare; aur 22 carate, masa = 179 grame, înălţimea 22 mm.
- Bazin cu cataramă; aur 22 carate, masa = 212 grame, înălţimea 25 mm; inscripţie cu litere greceşti (BOUTAUL)
- Potir cu picior şi postament; aur 20,5 carate, masa = 213 grame, înălţimea 65 mm.
- Potir asemănător cu cel precedent; aur 20,5 carate, masa = 213 grame, înălţimea 65 mm; inscripţie runică pe fundul potirului.
- Corn în formă de pâlnie, cu muştiuc sferic; inscripţie runică.
[modifică] Imagini
[modifică] Bibliografie
- Munteanu-Dumitru, Luminiţa - Itinerare arheologice bănăţene, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1988, pag. 41-47
- Tutinoi Karina - O echipă mixtă româno-maghiară reîncepe căutarea Tezaurului de la Sânnicolau Mare, Agenda, Timişoara, Nr. 38/18 septembrie 2004
- de Daim, Falko şi StadlerPeter - Der Goldschatz von Sînnicolaul Mare (Nagyszentmiklós) şi imagini, sau, sau şi aici
Date despre comoara din Sannicolau Mare se mai gaseste si pe site - http://comoara-sannicolaumare.blogspot.com
[modifică] Vezi şi
| Portal Banat |
[modifică] Legături externe
- Fotografia unor piese din tezaur, sau alta, un detaliu şi inscripţii runice
- Pagină despre tezaur la Kunsthistorische Museum Wien
- Dreger, Roland -Das Gold der Awaren unter dem Elektronenmikroskop, dieUniversitaet-online.at 2006
- Evenimentul Zilei, ediţia de Vest - Bănăţenii îşi vor tezaurul acasă

