Agepsina Macri
| Agepsina Macri | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1885  Pitești, România |
| Decedată | (76 de ani) București, România |
| Căsătorită cu | Victor Eftimiu |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actriță |
| Limbi vorbite | limba română |
| Alma mater | Universitatea din Paris |
| Alte premii | |
| Ordinul Muncii clasa a II-a[*] | |
Modifică date / text  | |
Agepsina Macri-Eftimiu (n. 1885, Pitești, România – d. , București, România) a fost o actriță română de film, radio, scenă și voce.[1][2]
Agepsina Macri a fost căsătorită cu scriitorul Victor Eftimiu.[3] Macri a jucat în filmul „clasic mut” al cinematografiei românești, Independența României din 1912. În 1953, Agepsina Macri a fost decorată cu Ordinul Muncii clasa a II-a.[4]
Biografie și carieră[modificare | modificare sursă]
S-a născut într-o familie de origine grecească, fiind fiica bogătașului Panait Macri. A studiat la Facultatea de Litere de la Sorbona și a luat lecții de actorie la Paris. Se întoarce o perioadă scurtă în România, unde colaborează cu Pompiliu Eliade și Barbu Ștefănescu Delavrancea. Revine în Franța unde locuiește până la sfârșitul Primului Război Mondial. După război devine societară a Teatrului Național din București. Aici va juca mai multe roluri tragice în piese scrise de Victor Eftimiu, Alexandru Davila, Eugene O'Neill, Henrik Ibsen sau William Shakespeare. Agepsina Macri a fost o membră marcantă a Marii Loji Masonice Feminine din România, alături de Elena Roza Prager, Bucura Dumbravă, Smaranda Maltopol.[5]
A fost distinsă cu titlul de artist emerit.[6]
A decedat în noaptea de sâmbătă 7 octombrie 1961, după o lungă suferință.[6] Corpul neînsuflețit al artistei a fost depus in holul sălii Comedia a Teatrului Național „I. L. Caragiale” și a fost înmormântat la 10 octombrie 1961 în Cimitirul Bellu — Șerban Vodă din București.[6]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- 1912 - Independența României
- 1928 - Maiorul Mura
Teatru[modificare | modificare sursă]
- 1911 - Corbii de Henry Becque, regia Pompiliu Eliad - debut actoricesc al Agepsinei Macri
- 13 decembrie 1911 - în Irinel de Barbu Ștefănescu Delavrancea
- 14 decembrie 1912 - în Hagi-Tudose de Barbu Ștefănescu Delavrancea
- Înșir'te mărgărite de Victor Eftimiu
- Prometeu de Victor Eftimiu
- Apus de soare de Barbu Ștefănescu Delavrancea, ca Doamna Tana[7]
Moștenire[modificare | modificare sursă]
Milița Pătrașcu a realizat o statuie denumită Actrița Agepsina Macri, acesta se află la Academia Română din București.[8]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Nicolae Carandino - Actori de ieri și de azi, Editura Dacia, 1973, pp. 28-30.
- ^ Căliman Călin - Istoria filmului românesc, Editura Contemporanul, 2011
- ^ „Actrița Agepsina Macri”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ DECRET nr. 43 din 23 ianuarie 1953 pentru acordarea titlurilor de Artist al Poporului din Republica Populara Romana, Artist Emerit al Republicii Populara Romane, Maestru Emerit al Artei din Republica Populara Romana, si pentru conferirea Ordinului Muncii si Medaliei Muncii, unor artiști și tehnicieni, de la Teatrul National "I. L. Caragiale" din Bucuresti, www.monitoruljuridic.ro
- ^ Istoria MLFR
- ^ a b c ***, „Agepsina Macri-Eftimiu”, în ziarul Informația Bucureștiului, anul IX, nr. 2545, 9 octombrie 1961, p. 2.
- ^ Apus de soare, Ed. Minerva, 1971
- ^ Sculptură - Pătrașcu, Milița. Actrița Agepsina Macri, Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Național
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioan Massoff - Teatrul românesc, Editura pentru Literatură, 1978
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Nașteri în 1885
- Decese în 1961
- Absolvenți ai Universității Sorbonne
- Actori shakespearieni
- Actrițe din secolul al XX-lea
- Actrițe de film române
- Actrițe de radio române
- Actrițe de teatru române
- Actrițe de televiziune române
- Actrițe de voce române
- Actrițe române
- Decese în București
- Decorați cu Ordinul Muncii
- Francmasoni români
- Greci din România
- Piteșteni
- Românce din secolul al XIX-lea
- Românce din secolul al XX-lea