Demostene Botez

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
0
Sigla academia romana.gif Membru corespondent al Academiei Române
Demostene Botez
Demostene Botez1.jpg
Scriitorul Demostene Botez
Născut(ă) 29 iulie 1893
Hulub, România
Deces 17 martie 1973, ( 80 de ani )
Iași, Republica Socialistă România
Naționalitate  România
Educație Facultatea de Drept din Iași
Ocupație scriitor, publicist, avocat
Influențat de George Topîrceanu
Partid politic Partidul Muncitoresc Român, Partidul Comunist Român
Premii Ordinul Muncii clasa I-a

Demostene Botez (n. 29 iulie, 1893, satul Hulub, comuna Dângeni, județul Botoșani - d. 17 martie 1973, Iași) a fost un scriitor și publicist român, academician (membru corespondent din 1963) și avocat (licențiat în drept al Facultății din Iași).

Biografie[1][modificare | modificare sursă]

Demostene Botez a urmat școala primară în satul natal, iar studiile liceale la Liceul Internat din Iași.

A urmat Facultatea de Drept a Universității "Al.I. Cuza", și a obtinut licența în drept în 1915.

A început să practice avocatura la Iași, iar din 1934 la București. Până în 1950 a practicat avocatura în paralel cu activitatea literară. După 1950, a lucrat numai în domeniul literaturii și al publicisticii.

A debutat în literatură în 1911, cu o poezie publicată în revista ieșeană "Arhiva".

Din 1921, a aderat de cercul de la revista "Viața românească", care i-a publicat o mare parte a creației sale.

Debutul editorial a avut loc in 1918, cu volumul de poezii Munții, premiat de Academia Română.

A publicat multă literatura pentru copii și a desfășurat o bogată activitate de traducător.

Demostene Botez a fost o perioadă președinte al Uniunii Scriitorilor din România.[2] A fost membru al Partidului Muncitoresc Român.[3]

Casa Memorială "George Topîrceanu" din Iași a aparținut scriitorului Demostene Botez, prieten cu George Topîrceanu.[4]

În memoria sa, Liceul teoretic din Trușești poartă numele „Demostene Botez”.

Publicist[modificare | modificare sursă]

Demostene Botez
  • A desfășurat activitate ziaristică la Cronica, Arena și Momentul.

Scriitor[modificare | modificare sursă]

Volume publicate antum:[5]

  • Munții, 1918
  • Floarea pământului, 1920
  • Povestea omului, 1923
  • Zilele vieții, 1927
  • Ghiocul (roman),1931
  • Cuvinte de dincolo, 1934
  • Inălțarea la cer, (roman), 1937
  • Obsesia, 1946
  • Oameni de lut, (roman), 1947
  • Floarea soarelui (versuri), Editura de Stat pentru literatură și artă, 1953
  • De azi și de demult, 1955
  • Versuri alese , Editura de Stat pentru literatură și artă, 1955
  • Oameni în lumină, (versuri), 1956
  • Picu și Gheorghiță, 1956
  • Bucuria tinerții (roman), Editura Tineretului, 1957
  • Prin ani (versuri scrise intre anii 1945-1957), Editura de Stat pentru literatură și artă, 1958
  • Lanterna magică, 1959
  • Scriitor, carte, cititor (critică și istorie literară) Editura: Societatea pentru Răspândirea Știintei și Culturii, 1961
  • Carnet (Versuri), 1961
  • Poezii Editura Tineretului, 1961
  • Hoinăreli prin natură, 1961, 1965, 1972
  • Sfredeluș, 1962
  • Noaptea luminată (Nuvele și povestiri), Editura pentru literatură, 1962
  • Prin U.R.S.S, Editura Tineretului, 1962
  • Amintiri despre oameni și religie, Editura Științifică, 1963
  • Șantier, 1964
  • Der Bauplatz (Șantier), traducere germană de Franz Johannes Bulhardt, Editura Tineretului, 1963
  • Epitunk (Șantier), traducere maghiară, 1963
  • Oglinzi (versuri), Editura pentru literatură, 1963
  • Document (nuvele), Editura Tineretului, 1964
  • Povestea greierului, 1964
  • Legszebb - versei, (versuri) Editura Ifjusagi Konyvkiado, 1964
  • Însemnările lui Andrei Chirică, (povestiri), Editura Tineretului, 1964
  • Chipuri și măști, (Articole. Note de călătorie), Editura pentru literatură, 1965
  • Povestea greierului, 1965
  • În fața timpului, 1967
  • Aproape de pământ (Versuri), Editura pentru literatură, 1968
  • Oameni de lut (roman), Editura pentru Literatură, 1968
  • Fapte diverse, Editura pentru literatură, 1969
  • Povestea Mărgicăi, 1970
  • Memorii, vol. 1, Editura Minerva, 1970
  • Memorii, vol. 2, Editura Minerva, 1970
  • Na greu' pământului(poezii), Editura Cartea Românească, 1970
  • Scrieri, Editura Minerva, 1971
  • Patria și oamenii ei (versuri), Editura Eminescu, 1972
  • Patriei, 1972
  • Ghiocul ; Înălțarea la cer, 1973
  • Obsesia ; Oameni de lut, 1973
  • Tramvaiul de noapte, (nuvele), Editura Cartea Românească, 1973

Traducător[modificare | modificare sursă]

Distincții[modificare | modificare sursă]

În anul 1963 a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. I.[6]

Note[modificare | modificare sursă]